VIDEO „Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi”

„Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi”, este de părere o femeie care a venit în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” pentru a sărbători Ziua Limbii, care potrivit Constituției din 1994 este „moldovenească” și „română”, precum este în scris în Declarația de Independență din 1991.

Pe 27 august 1989, la prima Mare Adunare Națională la care, potrivit datelor oficiale, au participat 750 de mii de oameni, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), precum și trecerea la grafia latină.

„Am luptat pentru limba română, am luptat pentru tricolor”, a mărturisit scriitoarea Teodora Rotaru.

„Fii binevenită grafia latină, în mijlocul nostru doar nu ești străină, întoarce-te în țara ce mult te dorește. Moldova te așteaptă și mult te iubește”, recită scriitoare.

Pe 31 august 1989 a fost adoptată Legea nr. 3462-XI cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină, după ce pe 10 februarie 1941 a fost adoptată Legea RSS Moldovenești cu privire la trecerea de la alfabetul latin la alfabetul rus.

„Eram tineri acum 30 de ani, eram revoluționari, credeam că schimbăm lumea și am schimbat multe lucuri, dar anumite victorii ale noastre nu au triumfat. Au fost roadele luptei noastre, din păcate au mai fost confiscate și deturnate. Mulți ani, limba română”, mărturisește poetul Arcadie Suceveanu.

De mare ajutor la votarea limbii de stat a fost prima Mare Adunare Națională, susține Boris Bumbu, deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești.

„Acești comuniști, 350 la număr au văzut puterea, forța poporului și n-au avut încotro și au votat. În anul 1989, luna februarie, a fost numită comisia de pregătire a proiectului de lege despre limba de stat, unde eu am fost numit membru al comisiei. A sosit luna august când deja eram pregătiți, era programată sesiunea a 13-a a Legislaturii a 11-a. Tema ședinței era decretarea limbii de stat”, a menționat copleșit de emoții fostul deputat.

Pe 29 august, la sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM sub președinția lui Mircea Snegur a fost votată limba moldovenească pe baza grafiei latine, drept limbă oficială. Pe 31 august 1989 a fost promulgată legea cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldoveneşti.

„Noi limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi. Noi trebuie să tindem să o vorbim corect, fiindcă ea a fost atât de denaturată, atât de schilodită, schimonosită atâția ani”, este de părere o femeie care a venit în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” pentru a sărbători Ziua Limbii.

Constituția R. Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994 și publicată în Monitorul Oficial pe 12 august stipula la Articolul 13, aliniatul 1 că limba de stat este limba moldovenească. Din 1994 și până acum limba de stat a R.Moldova, potrivit Constituției, este „limba moldovenească”.

„E o durere a noastră, o durere mare, o nedreptate. Ar trebui să se facă dreptate. Pentru mine tot timpul a fost româna, pentru buneii mei și pentru părinții mei care au fost profesori pe timpul sovieticilor. Tatăl meu preda limba română. Și nepoții plecați, din păcate, o vorbesc mai prost, dar sper să revină acasă și să o vorbească frumos, literar”.

În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi cel al Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează, potrivit Curții Constituționale (CC).

„Autoritățile ar trebui să înțeleagă în sfârșit că denumirea limbii literare a noastră este limba română. Limba oficială a țării este româna. Moldovenească este un grai în care vorbim acasă, oral, dar când vrem să scriem, să vorbim în public folosim limba literară”.

Chiar dacă CC a constatat o contradicţie existentă între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul articolului 13 aliniatul 1 din Constituţie, potrivit legislației, CC nu poate anula o normă a Constituţiei, revizuirea acesteia fiind prerogativa exclusivă a Parlamentului.

„Eu sper că în timpul apropiat în Articolul 13 va figura drept limbă de stat limba română. La mulți ani, limba română”.

Potrivit CC, atât timp cât R. Moldova se află în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia. În cazul în care legiuitorul constituant a admis în Constituție anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă.

„Eu primul document pe care l-am citit a fost Declarația de Independență în care este clar specificată limba română. Depinde doar de autoritățile de la Chișinău să tranșeze odată pentru totdeauna această chestiune. La mulți ani tuturor cetățenilor din R.Moldova, la mulți ani tuturor românilor, oriunde ar fi ei și felicitări limbii noastre române”, a declarat ambasadorul României în R.Moldova.

Astăzi este o zi importantă, zi în care trebuie să ne amintim în primul rând de cei care au avut curajul acum 32 de ani să ia o decizie istorică, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„Pentru noi limba pe care o vorbim este româna. Da, este articolul acesta în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Vă promit că o să facem tot posibilul ca să ajungem la un moment dat să putem schimba acest lucru în Constituție, dar cred cel mai important este ca fiecare, prin felul de a se comporta, prin felul în care vorbesc și cinstesc limba română să poată face și acea presiune pe politicieni – haideți domnilor, terminăm odată cu poziționările acestea politice că româna vorbim”, a declarat președintele Parlamentului.

Parlamentul poate adopta o lege cu privire la modificarea Constituţiei cu votul a două treimi din deputaţi, după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei legislative în cauză.