VIDEO „Laundromat” și dosarul „Șor”. Tergiversarea cauzelor penale în R. Moldova: cum are loc și cine se face vinovat

Tergiversarea examinării cauzelor penale de rezonanță reprezintă o problemă majoră pentru sectorul justiției. În prezent, pe rolul instanțelor de fond din R. Moldova se examinează, de mai bine de cinci ani, 822 de cauze penale în care figurează 1845 de inculpați. Deși în 2023 autoritățile au efectuat modificări în legislație pentru a preveni încălcarea termenului rezonabil de examinare a unei cauze, experții sunt de părere că R. Moldova ar putea învăța din experiența altor țări pentru a preveni acest fenomen care afectează calitatea legii procesual penale. Potrivit Procuraturii Generale (PG), fenomenul tergiversării examinării cauzelor penale crește anual cu 20%. 

Ziarul de Gardă a expediat o solicitare de informații către PG pentru a afla de ce are loc tergiversarea cauzelor penale și care sunt motivele care amplifică acest fenomen.

„Deși respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzei, conform art. 20 alin. (4) Cod de procedură penală, este asigurat de către instanța care judecă cauza, Procuratura întreprinde toate măsurile pentru respectarea acestui termen, inclusiv vizând diminuarea fenomenului tergiversării examinării cauzelor penale, generalizând în acest sens periodic motivele și cauzele ce condiționează acest proces. În context, nu sunt stabilite situații de neprezentare a procurorilor fără motive întemeiate la ședințele de judecată, or, lipsa nemotivată a acuzatorului de stat în ședința de judecată este considerată abatere disciplinară”, se spune în răspunsul Procuraturii oferit Ziarului de Gardă.

Cum sunt tărăgănate cauzele penale

Majoritatea cauzelor penale ajung să fie tărăgănate fie din cauza neprezentării în proces a părților, martorilor și apărătorilor, fie din cauza volumului mare de lucru al judecătorilor,  generat de conexarea unor cauze penale pe parcursul cercetării judecătorești. Dar, există și alte motive, conform unor date sistematizate de PG:

• Lipsa magistraților în instanțe, condiționată de eliberarea, decesul și transferarea acestora;
• Necesitatea acumulării probelor suplimentare, inclusiv numirea expertizelor/contraexpertizelor, efectuarea cărora durează în timp;
• Disputarea în ședința preliminară, la faza de cereri și demersuri, a probelor acumulate la faza de urmărire penală, invocarea nulității acestora, abuzarea de drepturi procesuale cu rea-credință și formularea cererilor de recuzare;
• Conduita părților, inclusiv a instanței de judecată, la numirea dosarelor penale spre examinare. În unele cazuri, conform Procuraturii, ca rezultat al volumului mare de lucru al judecătorilor, ședințele se amână pe intervale de timp cuprinse între două-trei luni și chiar patru luni, inclusiv în rezultatul intervenirii concediilor anuale de odihnă ale participanților la proces;
• Situația epidemiologică creată de infecția Covid-19, care a perturbat viața socială și economică a țării pe parcursul anilor 2020-2021, inclusiv și activitatea sistemului de justiție, prin instituirea regimului special de lucru în multe instanțe de judecată.

În opinia președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, avocații care urmăresc tergiversarea cauzelor apelează destul de frecvent și la controlul constituționalității unei legi. Spre exemplu, în dosarul „Laundromat”, considerat a fi cea mai mare operațiune de „spălare” de bani din istorie, au fost înaintate „cel puțin nouă solicitări prin care aceeași sintagmă a fost trimisă” magistraților de la Curtea Constituțională (CC).

„Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat mai multe cercetări. Ne-am uitat în special la cauzele de corupție și modul în care acestea sunt examinate în instanță. Nu există o listă exhaustivă. Probabil, depinde de creativitatea tuturor părților implicate în proces (…). Primul și cel mai simplu (mod de a tergiversa cauza, n.r.) ar fi amânarea procesului în cauze notorii, atunci când părțile își permit mai mulți avocați. Neprezentarea măcar a unuia dintre apărători deseori duce la imposibilitatea de a desfășura ședința. Pot exista și alte motive pentru care nu se prezintă procurorul sau judecătorul, dar în cea mai mare parte a situațiilor,  există o justificare rezonabilă, fie că este vorba de un concediu medical sau un concediu de odihnă (…).

La fel, o modalitate prin care poate fi tergiversată o cauză este atunci când părțile trimit instanței și tuturor părților diferite cereri și demersuri, dar nu le trimit în perioada în care instanța a stabilit acest lucru, dar le trimit, de exemplu, cu 24 de ore înainte de ședință. Evident că partea adversă solicită o amânare pentru a face cunoștință cu dosarul. O altă modalitate de tergiversare, am văzut asta în special în cazurile de rezonanță, ține de strămutarea cauzei. Spre exemplu, dosarul «Șor», în care avocații au trimis cel puțin 13 solicitări de strămutare, ultima fiind chiar admisă (…). O altă modalitate de tergiversare ține de solicitări de expertiză. În dosarul «Frauda bancară» s-au solicitat diverse expertize contabile. În cazul în care în general există aceste documente, expertizele durează foarte mult, în special pentru că autoritățile statului care sunt responsabile de efectuarea acestor expertize sunt supraîncărcate”, a declarat Ilie Chirtoacă.

Pe domeniul drepturilor omului, cauzele cel mai frecvent tergiversate sunt cele care implică tortura, tratamentele inumane și degradante, subliniază avocatul Vadim Vieru, director de program în cadrul Asociației „Promo-LEX”.

„Spre exemplu, cazul Andrei Brăguță, cetățeanul care a decedat în custodia statului în august 2017. După maltratarea și decesul bărbatului, au fost pornite trei cauze penale. Două dintre ele sunt blocate de ani de zile la Curtea de Apel Chișinău, în timp ce a treia cauză este încă în instanța de fond (…). Nu pot acuza anumiți subiecți că ar fi tergiversat intenționat cauza, deși sunt toate semnele, dar este o simbioză de mai mulți factori, inclusiv pandemia de Covid-19 (…). Un alt caz se referă la un minor care a fost maltratat în Anenii Noi în urmă cu 10 ani și cauza încă se află pe rolul instanțelor de judecată (…). Sunt și alte cauze care se află inclusiv la etapa de urmărire penală, pentru că și la această etapă au loc tergiversări. Mă refer la cazurile de tortură din regiunea transnistreană. Tortura aplicată de milițieni sau așa-numiți procurori sunt investigate foarte lent, în principal, din cauza dificultăților de acces în regiune și lipsei dorinței procurorilor de a investiga cu adevărat ce s-a întâmplat în astfel de cazuri”, menționează Vadim Vieru.

„Cazurile de corupție durează de trei sau patru ori mai mult decât alte tipuri de dosare”. R. Moldova vs țările occidentale

Durata excesivă a examinării cauzelor penale în R. Moldova nu reprezintă o „problemă cronică” dacă facem comparație cu situația din statele membre ale Consiliului Europei, spune președintele CRJM. Tergiversarea procedurilor judiciare are loc mai cu seamă în dosarele de rezonanță din țara noastră.

„În medie, dacă e să luăm toate dosarele penale, civile, administrative care sunt examinate în R. Moldova, nu există o problemă cronică cu privire la durata excesivă. Există o problemă cronică, de exemplu, în Italia, acolo unde procesele durează opt, zece sau 12 ani (…). În procesele (de rezonanță, n.r.) în mod deosebit observăm un fenomen al tergiversărilor,  care trebuie curmat. Cauzele de corupție durează de trei sau patru ori mai mult decât alte tipuri de dosare. În această statistică, Estonia și Finlanda stau mai bine la acest capitol”, a subliniat Ilie Chirtoacă.

Avocatul Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și dreptului al organizației „WatchDog”,  de asemenea, consideră că durata proceselor de judecată este o problemă care afectează nu doar R. Moldova. 

„Cu această problemă se confruntă toate țările civilizate. Noi am îmbrățișat un mecanism de la germani de a accelera examinarea cauzelor anume în materie de contencios. Se purcede la acordarea unui termen mai mare pentru pregătirea unui anumit dosar, respectiv,  examinarea lui durează într-o ședință sau două. Acesta cred că ar fi un mecanism de urmat pentru toate procesele de judecată, unde să acordăm mai mult timp pentru pregătirea/soluționarea tuturor cererilor, iar nemijlocit examinarea să se realizeze în termeni cât mai restrânși atunci când totul este gata pentru acest fapt”, consideră Alexandru Bot.

Totuși, potrivit lui Vadim Vieru, director de program în cadrul Asociației „Promo-LEX”, există mai multe țări care au reușit să minimizeze tergiversările în examinarea cauzelor penale, în special în domeniul drepturilor omului, iar R. Moldova ar putea învăța din experiența lor.

„Suedia are un sistem judiciar eficient, unde cauzele penale sunt procesate rapid și echitabil. Un factor esențial este independența judecătorilor și procurorilor, care nu sunt influențați de presiuni politice. De asemenea, Suedia investește semnificativ în formarea profesională a personalului judiciar și în infrastructura tehnologică a instanțelor, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor judiciare. Totodată, Germania are un mecanism eficient de monitorizare și evaluare a performanței judecătorilor și procurorilor, care asigură respectarea termenelor legale. În ceea ce privește Olanda, cazurile privind drepturile omului sunt tratate cu prioritate, iar sistemul judiciar este susținut de o rețea de organizații non-guvernamentale care monitorizează procesele și oferă asistență victimelor. Olanda are și un mecanism eficient de recurs, care permite soluționarea rapidă a apelurilor și plângerilor împotriva tergiversărilor”, a subliniat Vadim Vieru.

Responsabilizarea avocaților vs digitalizarea procedurilor judiciare

Pentru a preveni tergiversarea procedurilor judiciare, Ilie Chirtoacă spune că o soluție ar fi responsabilizarea avocaților, o practică folosită pe larg în Finlanda, dar și amendarea acestora.

„În ceea ce privește organizarea ședinței de judecată, există așa un concept/instituție care se numește ședința preliminară. Acest concept ar putea fi introdus în R. Moldova pentru a ajuta părțile să se pregătească de dosar. Asta înseamnă că judecătorul cheamă la el procurorul, reprezentantul apărării, dacă vrea, se poate prezenta și partea care este investigată. Este o ședință organizatorică la care se decid anumite aspecte procesual penale: lista probelor și pertinența lor, calendarul ședințelor. Există state în care într-o săptămână pot avea loc trei ședințe de judecată. În R. Moldova, de asemenea, acest lucru este posibil. Există judecători care-și pot organiza astfel lucrul încât să putem avea ședințe consecutive (…). Dacă un avocat nu poate să se prezinte la ședința de judecată din motive obiective, atunci el are obligația deontologică să roage un coleg de-al său să fie prezent la acea ședință, pentru ca aceasta să nu fie întreruptă. Dacă nici acea persoană nu se prezintă, statul alocă un avocat garantat de stat. O altă măsură mai puțin populară sunt amenzile pentru amânările nejustificate”, a conchis Ilie Chirtoacă.

Digitalizarea procedurilor judiciare și utilizarea tehnologiilor moderne pot accelera procesele penale. De asemenea, potrivit lui Vadim Vieru, investiția în formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor este importantă pentru asigurarea unui „proces eficient și echitabil”.

„Introducerea dosarelor electronice și a audierilor video poate reduce timpul necesar pentru examinarea cazurilor. Crearea unui mecanism transparent de monitorizare și evaluare a performanței judecătorilor și procurorilor poate preveni tergiversările. Raportarea publică și responsabilizarea actorilor din sistemul judiciar sunt esențiale pentru asigurarea respectării termenelor legale. R. Moldova poate beneficia de colaborarea cu organizații internaționale și de schimbul de bune practici cu alte țări pentru a îmbunătăți eficiența sistemului său judiciar. 

În acest sens, programele de asistență tehnică și financiară din partea Uniunii Europene și a altor organizații internaționale pot sprijini reformele necesare. Implementarea acestor soluții poate contribui semnificativ la prevenirea tergiversării examinării cauzelor penale pe domeniul drepturilor omului în R. Moldova, asigurând astfel un sistem judiciar care examinează prioritar cazurile unde au fost raportate încălcări grave ale drepturilor omului”, a subliniat avocatul.

Avocatul Alexandru Bot consideră că legislația trebuie să prevadă un termen-limită de examinare a cererilor care sunt înaintate într-o cauză penală.

Ultimele modificări în legislație. Precizările Ministerului Justiției

Pentru a asigura „calitatea legii procesual penale”, în iulie 2023, Parlamentul a operat modificări la Codul de procedură penală. Conform Ministerului Justiției, proiectul de lege a fost elaborat în urma unor propuneri prezentate de către mai multe instituții publice.

Una dintre prevederi stipulează că în cazul în care există pericol de încălcare a termenului de urmărire penală, părțile pot să se adreseze judecătorului de instrucție cu o cerere de accelerare a urmăririi penale doar după expirarea a șase luni de la începerea acesteia. 

De asemenea, au fost lichidate unele prevederi ce creau „predispoziții” pentru tergiversarea procedurilor judiciare. Astfel, odată cu înaintarea unei cereri de recuzare, partea este obligată să indice toate motivele de incompatibilitate – pentru a nu permite tergiversarea procesului prin înaintarea cererilor multiple pe diferite temeiuri, la diverse etape ale examinării cauzei.

O altă modificare în legislație se referă la extinderea utilizării aplicației de videoconferință în ședințele de judecată. În cazul persoanelor aflate în detenție, audierea este efectuată prin videoconferință, care are loc în prezența unui apărător ales sau desemnat. Totodată, martorii pot fi audiați prin videoconferință în cazul în care ar fi dificilă asigurarea prezenței acestora la  ședințele de judecată.