VIDEO Fructele și legumele de la piață – cu certificate de inofensivitate, dar cu oameni băgați în spitale: „Se vede că e concentrație foarte mare de nitrați și toxine în produse și nu este control”

Pentru un mod sănătos de viață, Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul a cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, mai ales în sezonul coacerii acestora. De multe ori însă, în locul beneficiilor nutriționale, oamenii ajung la spital, pentru că, odată cu consumul fructelor și legumelor, crește și numărul intoxicațiilor, mai ales în rândul copiilor. 

Cauza ar fi prezența prea mare de nitrați în fructele și legumele procurate, spun specialiștii. Și chiar dacă la plasarea pe piață, fructele și legumele obțin certificate prin care se prezumă că ar fi inofensive, nu întotdeauna aceste documente sunt și veridice, o spun chiar specialiștii. 

Tocmai de aceasta, cele mai sigure soluții pentru a neutraliza conținutul înalt de nitrați sunt vigilența în timpul cumpărăturilor și prelucrarea mecanică sau termică a fructelor și legumelor înainte de a le consuma, recomandă medicii.

Mihai are 11 ani. De mai bine de o săptămână, băiatul este internat în Secția Gastrologie și Hepatologie a Institutului Mamei și Copilului din Chișinău. Acum, starea lui s-a ameliorat, dar la internare vomita întruna și era „ba albastru, ba negru, ba vânăt”, își amintește Rodica, mama băiatului. 

La începutul lunii septembrie, Rodica a venit de la Ialoveni la Piața agricolă angro din Chișinău pentru a procura roșii ca să le conserve. După ce au mâncat din aceste roșii, rând pe rând, membrii familiei au început să acuze vomă, slăbiciuni și amețeli. În încercarea de a opri starea de rău, Rodica a început să administreze tratament la domiciliu – atât pentru sine, cât și pentru mama și fiica sa, dar Mihai se simțea tot mai rău și nu putea bea pastile. 

„Pentru Mișulică a fost ceva foarte grav, foarte grav. Toată ziua, de dimineață, de la ora 10, până seara la ora 20, toată ziua a vomitat”, povestește Rodica.  Între timp, roșiile conservate au început să explodeze. 

„Roșiile conservate în borcane pentru iarnă, toate au sărit. S-au făcut ca o răcitură”. 

Atunci Rodica a pus toate cap la cap și a ajuns la concluzia că roșiile cumpărate de la piață sunt cauza stării lor. 

„Toți am vomitat aceleași roșii. Toate roșiile conservate au sărit, deci roșiile erau toxice”, susține Rodica.    

Rodica bănuiește că motivul intoxicării familiei ei, este prezența din abundență a nitraților în roșii.        

„Nimeni nu se gândește la sănătatea noastră, ei se gândesc la producerea cât mai abundentă, cât mai multă – să fie, să fie, să fie, dar puțini se gândesc că-și iau asupra lor – se îmbolnăvește un copil, Doamne ferește sunt cazuri când de exemplu, omul moare, atunci producătorul își ia asupra lui o moarte de om, o îmbolnăvire de copil. Ei trebuie să se gândească la toate chestiile astea. Asta e o problemă”,  consideră Rodica.    

„Se vede că e concentrație foarte mare de nitrați și toxine în produse și nu este control”

Ion Mihu, medicul curant al lui Mihai, și șeful Secției Gastrologie și Hepatologie din cadrul Institutului Mamei și Copilului din Chișinău  susține că odată cu apariția fructelor și legumelor crește numărul pacienților care se internează cu simptome de intoxicații. 

„Ponderea pacienților este de 5-7-10 bolnavi pe săptămână. Poate și mai des. Se acutizează spre vară când apare pepenele verde, strugurii, roșiile și castraveții”, precizează Mihu. 

„Înainte, dacă erau mai multe procese cronice – gastrite, ulcere, hepatite, acum, ultimii 5 ani, 50-60% din numărul persoanelor internate, sunt cei cu intoxicații din cauza fructelor și legumelor. Cu părere de rău, an de an nu se schimbă nimic. Tot așa persistă. Se vorbește de niște controale, se arată la televizor câte ceva, însă noi nu vedem rezultate”, spune medicul gastrolog. 

„Se vede că e concentrație foarte mare de nitrați și toxine în produse și nu este control”, accentuează Ion Mihu.  

„Organele abilitate trebuie să controleze de ce intoxicațiile sunt atât de frecvente anume în sezonul fructelor și legumelor autohtone” 

Șeful Secției Gastrologie și Hepatologie susține că intoxicațiile cauzate de fructele și legumele autohtone ar fi mai frecvente decât cele provocate de produsele de import. 

„Spre iarnă când se aduc citrice de peste hotare, numărul intoxicațiilor scade brusc. Înseamnă că este nevoie de un control mai riguros. Organele abilitate trebuie să controleze de ce intoxicațiile sunt atât de frecvente anume în sezonul fructelor și legumelor autohtone” consideră Mihu. 

Potrivit lui Mihu, printre semnele de intoxicație acută cu nitrați se enumeră:

• cianoza pielii și mucoaselor( pielea și mucoasele devin de o culoare albastră-închisă);
• slăbiciune generală;
• voma ce intervine ca un sistem de apărare;
• diaree;
• dureri abdominale;
• febră;   

În cazul acestor simptome, medicul recomandă adresarea cât mai rapidă la medic, în defavoarea administrării medicamentelor din proprie inițiativă. 

„Primul pas pe care-l fac părinții sau persoanele ce suspectează că au făcut o intoxicație, este să administreze multe medicamente, astfel stopează sindromul de vomă și  toxinele ajung în sânge. Pe urmă, nouă, medicilor ne este mai greu să luptăm cu intoxicația. Recomandarea ar fi ca persoanele cu simptome de intoxicație să consume cât mai multe lichide și să se adreseze cât mai curând la medic”, punctează Ion Mihu.

„Producătorii singuri prelevează probe din fructe și legume”

Instituția responsabilă de siguranța alimentelor pe tot parcursul lanțului alimentar, de la producția de materie primă, până la distribuția produselor alimentare către consumator, este Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Totuși, din discuția cu un reprezentant ANSA, aflăm că nu ANSA se face responsabilă pentru inofensivitatea fructelor și legumelor ce ajung pe piață, ci însuși producătorul. 

Potrivit Marinei Dintiu, șefa Direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non-animală, în mod normal, nu ar trebui să putem vorbi despre o intoxicație cu nitrați în urma consumului fructelor sau legumelor de la piață, pentru că, așa cum deja ajunse la piață, fructele și legumele se consideră a fi conforme cerințelor și normativelor sanitare. 

„Conform Legii 306 din 2018 privind siguranța alimentelor, responsabil de asigurarea inofensivității produselor alimentare plasate pe piață este operatorul din domeniul alimentar. Cu alte cuvinte – producătorul. Dacă este produs în R. Moldova – producătorul, adică agricultorul, sau în cel mai rău caz comerciantul, dar comerciantul nu trebuie să cumpere de la producător produse nesigure. Dacă ne referim la produsele de import, responsabil de calitatea produselor este importatorul”, specifică Dintiu. 

„Producătorii sau importatorii trebuie să aibă implementat un program de autocontrol al inofensivității produselor. Astfel, producătorii singuri prelevează probe din fructe și legume după care le duc la un laborator acreditat pentru a determina conținutul de nitrați. În cele din urmă, laboratorul emite un buletin de analiză, un raport de încercări în care se indică cantitatea de nitrați depistată. Apoi se emite o concluzie – produsul este conform legislației naționale sau nu este conform”, explică Dintiu. 

„Când ajunge deja în piață, produsul respectiv trebuie să fie însoțit de un document. Fără acest document, piața nu trebuie să permită intrarea”, mai spune șefa Direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non-animală. 

„ANSA nu merge să preleveze probe la piață. Anual, ANSA instrumentează un program de monitorizare a reziduurilor de pesticide și nitrați în fructele și legumele atât de producție autohtonă, cât și de import. Repet, responsabil de calitatea produselor este producătorul și rezultatele laboratoarelor acreditate ”, accentuează Dintiu. 

„Nitratometrele nu pot fi folosite pentru a verifica conținutul de nitrați”

Întrebată care este probabilitatea ca rezultatele investigației la nitrați să fie falsificate, Dintiu a oferit un răspuns generalizat. 

„Dacă sunt laboratoarele acreditate, este un act emis de laborator… de actele emise de laboratoare, răspund laboratoarele”, a enunțat Dintiu. 

Totodată, Dintiu a specificat că pentru determinarea conținutului de nitrați din fructe și legume nu pot fi folosite dispozitivele digitale din comerț (nitratometre) pentru că acestea nu pot fi verificate metrologic, astfel că rezultatele obținute cu privire la conținutul de nitrați nu sunt considerate veridice. 

* Aceeași ipoteză este mai târziu enunțată și de către Iurie Pânzaru, șeful Secției sănătate ocupațională, siguranța chimică și toxicologie din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). 

Iurie Pânzaru, șeful Secției sănătate ocupațională, siguranța chimică și toxicologie din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) susține că creșterea volumului de nitrați este o consecință a folosirii iraționale a îngrășămintelor minerale pe bază de azot, la fertilizarea plantelor, pentru o creștere mai rapidă și mai eficientă. 

„De obicei, ce se întâmplă la noi? Pentru ca fructul ori leguma să fie mai frumoasă, fără doar și poate că concentrațiile adăugate de nitrați sunt destul de mari. Și este un semn pentru legume mai cu seamă, pentru frunzoase – au o culoare verzuie, un verde aprins, frunzele sunt mășcate, mari, ondulate și iată acesta este un indiciu că acolo, pot fi, fără doar și poate nitrați”, susține Pânzaru. 

Potrivit cadrului normativ, există anumite limite la cantitatea de nitrați ce este admisă de a se conține în fructe și legume. Astfel,  Pânzaru recomandă ca atunci când mergem la piață să solicităm de la vânzător rezultatele investigațiilor de laborator pentru a le compara cu norma admisă. 

„Având ca temei aceste normative, oricând, mergând la cumpărături, mai cu seamă la piață, consumatorii responsabili pot solicita aceste rezultate ale investigațiilor pentru a se asigura că dacă produsul de origine vegetală va fi consumat de un copilaș, nu va provoca o intoxicație de etiologie chimică”, specifică Pânzaru. 

„Mai sunt și șmecheri care încearcă să falsifice rezultatele investigațiilor la nitrați”

Tot el admite totuși că rezultatele investigațiilor ar putea fi falsificate. 

„Dacă vânzătorul are certificat de inofensivitate înseamnă că rezultatele au fost conforme. El (certificatul) se eliberează doar…, dar să zicem așa, mai sunt în ziua de astăzi și șmecheri care încearcă, totuși, aceste rezultate să le falsifice, cred eu”, spune Pânzaru. 

Tocmai de aceasta, singura modalitate prin care putem preveni intoxicațiile cu nitrați, este cea de a fi vigilenți în timpul cumpărăturilor și de a reduce cantitatea de nitrați la fructele și legumele deja cumpărate.  

„Există mai multe recomandări: în cazul când noi decojim anumite legume – cartoful, morcovul, sfecla roșie, reducem cantitatea de nitrați la 15-20%. În cazul în care curățăm, decojim și păstrăm legumele în apă rece, timp de o oră, o oră jumătate, concentrația nitraților scade la 30%. În timpul fierberii, mai cu seamă, a cartofului, concentrația de nitrați scade până la 80%. În cazul verzei, concentrația scade până la 70%”, enumeră Pânzaru. 

La Piața Centrală, în căutarea certificatelor de inofensivitate

ZdG a mers la Piața Centrală din Chișinău unde este concentrată cea mai mare varietate de fructe și legume, dar și locul unde-și face cumpărăturile cea mai mare parte a populației din capitală. 

Liliana Porcescu, medic veterinar, responsabilă de verificarea certificatelor de inofensivitate, refuză să vorbească în fața camerei de luat vederi, dar a acceptat să ne ofere explicații fără a fi înregistrată. „La moment noi nu facem niciun fel de investigație în piață. Marfa care vine, vine de la piața Angro, ei vin deja cu documentele făcute. Dimineața, împreună cu oamenii de la securitate, cu inspectorii, stăm la poartă și verificăm marfa și actele”, ne-a explicat Porcescu. 

Am încercat să vorbim cu câțiva vânzători. Mulți dintre aceștia au refuzat să ne spună măcar dacă sunt producătorii mărfii sau doar comercianți.

– Sunteți producător sau comerciant?

– Eu ascult muzică. Duceți-vă în altă parte, poate o să vă lămurească chestia și tot, dar eu ascult muzică. 

– De ce nu ați vrea să vorbiți?

– Eu ascult un cântec foarte frumos.

La taraba cu harbuji, vânzătoarea ne-a prezentat certificatul de inofensivitate, dar la fel, a refuzat să vorbească în fața camerei de luat vederi.

Aliona din Ialoveni care vinde struguri și prune este singura dintre cei abordați care a acceptat să vorbească cu reportera ZdG, să spună de unde aduce marfa:  „De la producător se ia certificatul. Laboratorul pune ștampila și ne-o dă nouă”,  și să dea asigurări că marfa sa este inofensivă, așa cum și familia ei consumă aceste fructe. 

Am vorbit și cu câțiva dintre cumpărătorii de la tarabe. Aceștia spun că la cumpărare acordă atenție ca fructele și legumele să fie „dulci, gustoase, mășcate, ieftine”. Niciunul dintre cei intervievați nu a cerut vreodată certificat de inofensivitate de la vânzător.

– La ce acordați atenție atunci când cumpărați fructe și legume?

– Să fie gustoase, să fie mășcate, să fie calitative. 

– Dar ați cerut vreodată de la

vânzător certificat de calitate, de inofensivitate?

– Nu. Cu părere de rău, nu.

– La toate celea atrag atenție. Unde-i scump – nu iau, unde-i ieftin – cumpăr cât mai mult. 

– Dar la calitate?

– Cine nu caută calitate?

– Eu-s crescută la țară, născută la țară și de-atâta știu ce să cumpăr. 

– Dar ați cerut de la cumpărător certificat de inofensivitate, de calitate?

– Asta nu am cerut că eu cunosc omul pe deasupra și nu-l mai zgândăr. 

– Dar când ajungeți acasă cum le spălați?

– Le spăl eu foarte bine. Cu săpun. Fructele le pun să stea mult în apă, dar celelalte cu săpun. Așa m-a învățat ginerele meu că e medic.

– La ce acordați atenție atunci când cumpărați fructe și legume?

– Gust, și dacă-mi place gustul – cumpăr. Dacă nu – nu cumpăr. 

– Dar certificat de calitate, de inofensivitate, ați cerut vreodată?

– Nu mai cerem de la nimeni pentru un strugure de poamă, nu mai cerem noi certificat de calitate. Care cumpără mai mult, dar noi așa – câte oleacă. 

– Îi credeți pe cuvânt?

– Da, pe gust. Oricum nu găsești nimic de calitate. Toate sunt otrăvite, toate conțin pesticide, otrăvuri fel de fel. Așa că – toate conțin. Singură am lucrat și știu ce înseamnă lucrul acesta.

Sfaturi de neutralizare a nitraților din fructele și legumele deja cumpărate 

Maria-Victoria Racu, nutriționistă și șefa Secției sănătate nutrițională și a copiilor din cadrul ANSP oferă mai multe sfaturi ce pot fi urmate atât la procurarea fructelor și legumelor, cât și înainte de consumarea acestora. 

Potrivit ei, fructele și legumele la creșterea cărora s-au folosit cantități însemnate de nitrați au un aspect foarte atractiv și prezintă dimensiuni mai mari ca cele crescute în condiții naturale. 

• Să nu alegem fructele și legumele de dimensiuni foarte mari și să atragem atenția, de exemplu, în cazul roșiilor sau castraveților, ca dimensiunile acestora să nu fie egale și cu cât fructele și legumele sunt mai frumoase și mai arătoase, cu atât probabilitatea ca ele să conțină nitrați sau substanțe chimice este mai mare;

• Odată ce am cumpărat fructele și legumele, este important să le depozităm corect, adică, să le depozităm într-un loc rece și întunecat pentru că atunci când le păstrăm la temperatura camerei, este o probabilitate foarte mare ca nitrații să se transforme în nitriți – o formă mai periculoasă a acestora;

• La cumpărarea varzei, dimensiunea ar fi bine să nu fie foarte mare. În special dacă vorbim de varza nouă, este important să înlăturăm primele câteva frunze de la suprafață, pentru că majoritatea nitraților se acumulează anume în aceste straturi. Totodată, o parte mare de nitrați se acumulează în miezul acesteia;

• La procurarea sfeclei este important să acordăm atenție codiței – aceasta nu trebuie să fie răsucită pentru că acesta este un indicator al prezenței unei cantități mari de nitrați, iar la prepare, este important să înlăturăm cu 1cm baza și vârful. La fel, este și în cazul morcovului. Și atunci când feliem morcovul în două părți egale, este important ca miezul acestuia să nu fie albicios, pentru că dacă este albicios – este un semn că ar conține mulți nitrați;

• Legumele nu trebuie să aibă pete pe suprafață;

• Dacă vorbim de verdeață – marginile acesteia nu trebuie să fie veștede și să nu fie brune, pentru că acolo se acumulează cea mai mare cantitate de nitrați, le înlăturăm;

• Nu procurăm cartofi pe suprafața cărora observăm pete verzi, este contraindicat să consumăm un asemenea cartof. Referitor la nitrați, o cantitate mare se află sub coajă și în compoziția cartofului, de aceea, curățim cartoful cu o grosime cât mai mare. Aruncăm prima apă în care a fiert cartoful, pentru că odată ce am aruncat apa, eliminăm o cantitate de nitrați. Este valabil și pentru alte fructe și legume pe care le preparăm, dar să nu uităm că odată ce aruncăm prima apă, aruncăm nu doar o cantitate de nitrați, dar și o cantitate bună de vitamine și minerale;

• Castravetele este o legumă care este asemeni unui burete, acumulează o cantitate foarte mare de nitrați. De aceea, se recomandă să se consume doar în sezon, și să atragem atenția să nu fie moale și cu pete pe suprafață. Ar fi bine de curățat coaja și de tăiat baza, pentru că o cantitate mare de nitrați se acumulează anume în această zonă;

• Dacă roșia are o coajă foarte, foarte groasă, este semn de prezență a nitraților. Nu cumpărăm roșiile de culoare galben, oranj, pentru că odată ce o să feliem roșia în două părți egale, acolo vom putea observa firicele albe, ceea ce denotă o cantitate mare de nitrați;

• Dacă feliem harbuzul și vedem că de la miezul harbuzului spre coajă, sunt fire albe, aceasta la fel, indică o cantitate mare de nitrați. Nu consumăm harbuzul dacă miezul acestuia este de o culoare violetă. Cumpărăm harbuzul doar din locuri depărtate de carosabil pentru că aceștia acumulează o cantitate foarte mare de plumb și alte metale grele care sunt eliminate din urma arderii combustibilului. Nu cumpărăm harbuji care sunt feliați în două și acoperiți cu o peliculă pentru că pe suprafața acestora se acumulează foarte multe microorganisme. Nu cumpărăm harbuji de dimensiuni foarte mari și îi consumăm doar în sezon, pentru că nu este un indiciu că în sezon conțin puțini nitrați, dar conțin mai puțini decât primăvara sau vara devreme;

• În cazul oricărui tip de verdeață, nitrații se acumulează în tulpina acestora. Astfel, dacă dorim să ne asigurăm că eliminăm nitrații rupem tulpina acesteia, o aruncăm, iar verdeața o lăsăm timp de 30-60 de minute la înmuiat, vărsăm apa, după care putem scurge bine verdeața și să o utilizăm în salată sau în alte rețete;

• În general, în cazul tuturor fructelor și legumelor este indicat să le înmuiem în apă pe 30-60 de minute. Dacă nu dispunem de acest timp, putem să adăugăm o lingură de oțet sau bicarbonat de sodiu în apă și să le ținem în jur de 10-15 minute, după care le spălăm bine;

• La  conservare se elimină  60-70% din nitrați, dar este important să mai cunoaștem că toți nitrații migrează în zeama fructelor și legumelor conservate, de aceea, în cazul murăturilor, nu consumăm zeama;
  
• Piersicii și strugurii trebuie spălați foarte bine. Mai trebuie să atragem atenția să nu fie foarte lipicioase suprafețele acestora. Dacă nu este sezon, să nu alegem strugurii cei mai frumoși și mai arătoși.  Aceste fructe acumulează o cantitate minimă de nitrați;

• Nici suprafața merelor și perelor nu trebuie să fie lipicioasă, iar dacă chiar și după spălare rămân pete de grăsime, este cazul să înmuiem fructele și după posibilitate, să le spălăm cu o perie.   

În prezent, concentrația de nitrați din fructe și legume depășește, în mare parte, limitele admisibile la nivel mondial. Nitrații devin periculoși atunci când sunt convertiți în nitriți. Atunci când nitrații ajung în cavitatea bucală, bacteriile sau enzimele din organism îi transformă în nitriți. Acești nitriți pot fi inofensivi atunci când formează oxid nitric, dar când formează nitrozamine, pot avea efecte negative și pot duce la apariția celulelor cauzatoare de cancer, după studiile Organizației Mondiale a Sănătății. Pe termen lung, în cazul nivelului ridicat de consum de nitrați există riscuri de a provoca hipertensiune arterială, cancer colorectal, cancer gastric sau methemoglobinemia („sindromul copilului albastru”). Methemoglobinemia este o tulburare de sânge în care o cantitate anormală de methemoglobinemie (o formă de hemoglobină) este produsă în organism. Cei care suferă de acest sindrom, nu pot elibera în mod eficient oxigenul.