Drone rusești pe teritoriul R. Moldova, reacția lui Ozerov, acuzații de sabotaj privind extrădarea lui Șor și detalii noi în cazul morții femeii de afaceri | Săptămâna de Gardă
Trei drone rusești au căzut pe teritoriul R. Moldova. Cum au răspuns autoritățile de la Chișinău acestui incident de securitate și ce declarații a făcut ambasadorul agreat al Rusiei în R. Moldova, vă spunem în această ediție. Tot astăzi vorbim despre acuzațiile dintre șefa Procuraturii Anticorupție și ministra Justiției, dar și despre posibila creare a Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Mai multe drone rusești au survolat teritoriul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra portului ucrainean Reni. Poliția de Frontieră a anunțat că trei drone au căzut în Autonomia Găgăuză. Mai exact, un aparat de zbor s-a prăbușit pe un teren agricol în preajma satului Ciumai, raionul Taraclia, cel de-al doilea a explodat pe un câmp situat între orașul Ceadîr-Lunga și satul Valea Perjei, iar cel de-al treilea a fost depistat în extravilanul orașului Taraclia, la doar 2 km de Spitalul Raional Taraclia. Nicio persoană nu a avut de suferit. Incidentul a fost condamnat de autoritățile de la Chișinău. Președinta Maia Sandu a calificat situația drept „foarte gravă”, accentuând necesitatea modernizării Armatei Naționale. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a făcut un apel în plenul Legislativului către deputații din opoziție.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Sper că colegii din stânga, nu mă refer la grupările criminale, că acolo este clar, în al 12-lea ceas să ne pătrundem cât este de mare pericolul pe care îl propagă acest stat agresor. Este prima dată când o dronă reală, militară, cu încărcătură explozivă, cade pe teritoriul nostru”.
Joi, imediat după incidentul cu dronele rusești, ambasadorul agreat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, fiindu-i înmânată o notă de protest. Diplomatului rus i-au fost puse în față fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul R. Moldova și i-a fost comunicat faptul că autoritățile noastre au decis sistarea activității Centrului rus de Cultură și Știință. La ieșirea din clădirea Ministerului Afacerilor Externe, Oleg Ozerov a declarat că trebuie făcute verificări suplimentare pentru a putea să se pronunțe.
Săptămâna aceasta, mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au înregistrat un proiect de lege care prevede că Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vor fi desființate, iar în locul lor va fi creată o nouă instituție, care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
Igor Chiriac, deputat PAS: „Acest proiect de lege instituie o lege-cadru pentru procuratura specializată în combaterea corupției și crimei organizate. Scopul este să fortificăm structura și arhitectura instituțiilor statului menite să combată corupția, corupția politică, corupția mare, inclusiv crima organizată, într-un mod mai bine organizat”.
Reprezentanții Procuraturii Generale susțin că reorganizarea sistemului, în formula propusă, va avea, citez „un impact semnificativ asupra termenilor de urmărire penală și a procedurilor în desfășurare”, îndemnând la efectuarea unor „consultări publice ample”. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, șefii și adjuncții lor de la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale își vor pierde funcțiile, iar noua procuratură ar urma să fie condusă, inițial, de un procuror-șef interimar.
Aflată la un pas de a fi înlăturată de la conducerea Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a dezvăluit recent conținutul unor mesaje pe care spune că le-a expediat conducerii țării în urmă cu aproape doi ani. În unul dintre mesaje, șefa Procuraturii Anticorupție acuză Ministerul Justiției că a sabotat procedura de extrădare a fostului deputat fugar Ilan Șor, care se ascundea de justiția moldovenească în Israel.
Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție: „Eu am pregătit textul pentru cererea de extrădare conform formularului de pe pagina Comisiei Europene, am agreat conținutul cu procurorii israelieni, iar Ministerul Justiției refuză să trimită versiunea necesară, care ar asigura succes în acest caz”. Eu am trimis acest mesaj în iunie 2023 și consider că relația rece dintre mine și conducerea țării s-a început cu mult timp înainte, doar că acum a devenit publică pentru toată lumea. Competența de a trimite această cerere de extrădare aparține Ministerului Justiției, dar nu Procuraturii, așa prevede legea. Noi când lucram la cum ar trebui să arate această cerere, s-a refuzat mult timp, până când a trebuit să mă adresez președintei țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului”.
Reprezentanții Ministerului Justiției au respins acuzațiile Veronicăi Dragalin, susținând că „au fost întreprinse toate acțiunile necesare în termenele stabilite și în interesul statului nostru”. Voi ce credeți despre această dispută între instituții? Scrieți-ne în comentarii.
Tiraspolul nu are încă niciun contract semnat pentru a asigura locuitorii din regiunea transnistreană cu gaze naturale. După ce premierul Dorin Recean a anunțat că așa-numitele autorități de la Tiraspol au refuzat ajutorul nerambursabil din partea UE, în valoare de 60 de milioane de euro, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că regiunea va fi aprovizionată dintr-un credit rusesc.
Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat, pe 10 februarie, derogări de la lege pentru a permite tranzitarea gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european. După această decizie, Moldovagaz a cumpărat, în premieră, pe 11 februarie, gaze naturale din „sursele financiare” ale operatorului de gaze din stânga Nistrului, Tiraspoltransgaz, care trebuie să achite costurile de tranzit în avans.
Compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, care a început să livreze gaze naturale regiunii transnistrene, prezentată de autoritățile de la Chișinău ca fiind maghiară, este înregistrată în Elveția, dar este condusă de cetățeni ai Ungariei. Firma a fost anterior controlată de oameni de afaceri apropiați prim-ministrului maghiar, Viktor Orban. Mai multe detalii despre traderul european, aflați de pe zdg.md.
În contextul discuțiilor recente dintre Chișinău și Tiraspol despre livrarea gazelor naturale către malul stâng al Nistrului, s-a convenit, în coordonare cu instituțiile europene, eliberarea treptată a deținuților politici din regiunea transnistreană. Deocamdată însă, pretinsele autorități de la Tiraspol l-au eliberat doar pe cetățeanul moldovean Anton Malîșev, care a fost ținut aproape 2 ani în detenție pentru trafic de droguri, dar nu era deținut politic. La scurt timp după eliberare, bărbatul, care era dat în căutare națională încă din 2021, a fost arestat de Poliția R. Moldova pentru a-și ispăși pedeapsa. În 2022, Malîșev fusese condamnat la 8 ani de închisoare tot pentru trafic de droguri. Jurnaliștii de la Zona de Securitate scriu că eliberarea condamnatului Malîșev a fost făcută intenționat de către structurile de la Tiraspol, iar acest lucru a dus la compromiterea procesului de eliberare a deținuților politici din stânga Nistrului.
Tot săptămâna aceasta, în regiunea transnistreană au început să fie demontate mai multe posturi de control instalate anterior ilegal. Jurnaliștii de la Zona de Securitate menționează că acestea au fost plasate în 2022, în interiorul regiunii, după pretinsele explozii de la sediul așa-numitului Minister al Securității Statului.
Doctorița anesteziologă Ecaterina Maniuc, care are statut de bănuită în cazul femeii care a murit la un salon de frumusețe, a fost plasată, pe 10 februarie, în arest preventiv pentru 30 de zile. În ziua eliberării mandatului de arest, femeia s-a prezentat la Judecătoria Chișinău, având fața acoperită, și a refuzat să ofere declarații jurnaliștilor. Procurorul de caz, Ștefan Ciuperca, a declarat că femeia pledează nevinovată. Iar avocatul Ecaterinei Maniuc neagă că doctorița i-a administrat anestezie generală femeii în vârstă de 35 de ani care a decedat. Apărătorul susține că Maniuc activa în calitate de „medic specialist” în cadrul salonului și se ocupa de „măsurarea tensiunii”.
Alexandru Zmeu, avocatul Ecaterinei Maniuc: „Nu a fost administrată anestezia. În astfel de intervenții nu se aplică anestezia generală. Ea nu a fost adormită. Doamna a fost oficial angajată în calitate de medic specialist”.
La scurt timp după ce a fost plasată în arest preventiv, Ecaterina Maniuc a spus că se simte rău și a fost dusă la spital, acolo unde a petrecut câteva ore. Roman Babuțchi, soțul femeii defuncte, susține în continuare că se încearcă mușamalizarea cazului, acuzând că în spatele bănuitei ar sta o persoană influentă. Continuăm cu o veste importantă pentru șoferi. Începând cu data de 10 februarie, camerele de monitorizare a traficului rutier au început să detecteze necuplarea centurii de siguranță și utilizarea telefonului mobil la volan. În acest context, oamenii legii recomandă conducătorilor auto să respecte cu strictețe regulile de circulație rutieră, pentru a nu fi sancționați cu amenzi.
După ce a promis în campania pentru un nou mandat la Casa Albă că poate pune capăt în doar 24 de ore războiului provocat de Rusia în Ucraina, președintele american Donald Trump a anunțat, miercuri, că a discutat la telefon cu Vladimir Putin și au convenit începerea imediată a negocierilor de pace, dar și să se viziteze reciproc. Ulterior, liderul de la Casa Albă a discutat telefonic și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-l informa despre conversația cu Putin. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, șeful statului ucrainean a numit discuția pe care a avut-o cu Donald Trump drept „semnificativă”, menționând că au vorbit despre oportunitățile prin care poate fi obținută pacea și că au convenit să mențină legătura. A doua zi, aflat la conferința de securitate de la Munchen, Zelenski a declarat că respinge categoric încheierea unui acord de pace fără participarea Ucrainei în negocieri.
Într-un nou material dedicat analizei falsurilor și declarațiilor manipulatorii, colega noastră Mariana Colun a urmărit cum a fost abordat subiectul crizei energetice din stânga Nistrului. Ce spun experții consultați de Ziarul de Gardă pe marginea declarațiilor unor politicieni de la Chișinău și a pretinselor autorități de la Tiraspol, vedeți în materialul integral publicat pe canalul Ziarului de Gardă de pe youtube.
La 31 ianuarie, într-o conferință de presă, Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk au anunțat că „își unesc forțele” pentru a pune bazele unui bloc politic pentru care „integrarea europeană este obiectiv major al țării”. Ziarul de Gardă le-a analizat trecutul politic mai puțin pro-european al membrilor noului politic și vă prezintă detalii într-un material publicat pe canalul nostru de youtube.
