Detalii despre arestarea lui Guțul | Identitatea „mexicană” a lui Plahotniuc | Costurile pentru noile cărți de identitate | „Proces profund” de investigație după ancheta ZdG „«Beneficiarii» abuzului”
Evghenia Guțul își va petrece următoarele zile după gratii. Ce învinuiri îi aduc procurorii în noul dosar și ce reacție a transmis Kremlinul după reținerea bașcanei, vă spunem în câteva clipe. Tot astăzi, 29 martie, vorbim despre identitatea mexicană a lui Vladimir Plahotniuc și despre noul său nume – Vito Perez Gonzalez.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Bașcana Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, o acolită a fugarului penal Ilan Șor, a fost reținută, marți seară, la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce intenționa să părăsească R. Moldova. Mai multe canale de Telegram afiliate lui Șor au scris că Guțul intenționa să zboare la Istanbul „în interes de serviciu”. Procuratura Generală a precizat că, în urma verificărilor de rutină efectuate în cadrul controlului la frontieră, s-a constatat că Guțul figura în „sistemele informaționale cu statut de consemn”. Adică aceasta avea interdicție de a părăsi R. Moldova. Reținerea Evgheniei Guțul a avut loc în aceeași zi în care organele de drept au efectuat percheziții la viceprimara municipiului Orhei, Anastasia Țurcan, fostă trezorieră desemnată în campania electorală din 2023 pentru alegerea başcanului Autonomiei Găgăuze.
Conform Centrului Național Anticorupție, Evghenia Guțul și viceprimara municipiului Orhei sunt vizate într-un dosar penal de încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare din fondurile electorale, finanțării ilegale a concurenților electorali, falsului de documente și falsului în declarații. În timpul campaniei electorale din 2023, contul bancar al concurentei Evghenia Guțul ar fi fost suplinit din surse financiare interzise de lege, în sumă de 370 de mii de lei.
Miercuri, câțiva simpatizanți ai bașcanei pro-ruse au organizat la Comrat un protest în susținerea acesteia. Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, aflat în relații apropiate cu familia lui Șor, s-a arătat indignat de reținerea Evgheniei Guțul, acuzând autoritățile de la Chișinău de încălcarea principiului democrației. În replică, șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, a subliniat că „regimul de la Kremlin nu este în măsură să ofere lecții de democrație”. Vineri, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile.
Tot săptămâna aceasta, procurorii anticorupție au anunțat că a fost finalizată prezentarea probelor acuzării într-un alt dosar în care este vizată Ecghenia Guțul – cel privind complicitatea la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. În cadrul cauzei penale au fost ținute până acum 54 de ședințe de judecată în care au fost audiați peste 20 de martori. Procurorul de caz a declarat pentru PRO TV Chișinău că sentința ar putea fi pronunțată în această vară.
Vito Perez Gonzalez. Aceasta este noua identitate a lui Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare. Conform dezvăluirilor dintr-o investigație recentă a Ziarului de Gardă, Plahotniuc a devenit posesorul unui pașaport mexican, „eliberat” în ianuarie 2024 și valabil zece ani. Deși autoritățile mexicane nu au răspuns solicitărilor ZdG de a confirma sau infirma autenticitatea documentului, mai multe date arată că acesta este fals. ZdG a mai aflat că noile acte de identitate ale lui Vladimir Plahotniuc au fost trimise din Mexic de un cetățean mexican pe numele unei tinere din Rusia, stabilită în Dubai. Datele de pe rețelele de socializare arată că Fredolin Lecari, fostul șef al Biroului Interpol Moldova, este un urmăritor fidel al tinerei care a primit pașaportul lui Plahotniuc. Plahotniuc a dispărut din R. Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova, pe care-l conducea, a fost înlăturat de la guvernare. Mai multe detalii despre „mexicanul” Vladimir Plahotniuc, alias Vito Perez Gonzalez, găsiți pe zdg.md.
Magistrații Judecătoriei Hîncești Tamara Mereuță, Emil Bulat, Natalia Berbec și judecătoarea Angela Braga, de la Curtea de Apel Centru, cercetați pentru corupție și trafic de influență, au fost suspendați din funcții. Decizia a fost luată, marți, de Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, judecătoarea Tamara Mereuță și fiul acesteia, Victor Mereuță, se află în arest preventiv.
Fostul șef al Direcției sănătate publică a Primăriei municipiului Chișinău, Mihail Moldovanu, vizat în mai multe anchete ale ZdG, a fost recunoscut vinovat pentru declararea falsă a averii, însă acesta a scăpat de pedeapsă pentru că a intervenit termenul de prescripție, au decis, pe 19 martie, magistrații Judecătoriei Chișinău. Prin aceeași sentință, fostul funcționar a fost achitat de învinuirea înaintată de procurori pentru îmbogățire ilicită, iar sechestrele aplicate pe mai multe bunuri ale acestuia au fost scoase. În privința lui Moldoveanu fusese stabilită o diferență de peste 8 milioane de lei între veniturile sale declarate și cele reale. Procurorii susțin că vor contesta sentința.
Actorul Sergiu Voloc a fost condamnat la doi ani de închisoare. Totuși, acesta va executa un singur an de pușcărie, în timp ce restul pedepsei, de un an, i-a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de doi ani, timp în care Voloc trebuie să aibă „o comportare exemplară” și să nu săvârșească noi infracțiuni. Voloc a fost acuzat că a lovit cu pumnii un coleg de breaslă în timpul unui conflict iscat în 2022. Sentința a fost pronunțată pe 25 martie de către Judecătoria Chișinău. Actorul susține într-o postare pe pagina sa de Facebook că dosarul a fost deschis „la comandă” și că hotărârea primei instanțe a fost atacată la Curtea de Apel Centru. Pe parcursul cercetării judecătorești, Sergiu Voloc nu și-a recunoscut vina, cauza fiind examinată în lipsa acestuia. Sergiu Voloc a devenit cunoscut publicului prin filmele „Plictis și inspirație”, „Când se stinge lumina”, „Sașa, Grișa și Ion”, premiate la festivalurile din România, Germania și Olanda.
Președinta Maia Sandu a convocat, marți, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul ședinței, instituțiile de stat au prezentat rapoarte cu privire la pașii întreprinși pentru a asigura desfășurarea alegeri parlamentare „libere și corecte”. În timpul discuțiilor, s-a convenit asupra combaterii finanțării ilicite a partidelor și a campaniilor electorale, dar și asupra consolidării cooperării între instituțiile de securitate și specialiștii în domeniu, pentru a asigura un răspuns rapid în cazul unor incidente cibernetice.
România va sprijini ferm parcursul european al R. Moldova și agenda de reforme, implementată pentru dezvoltarea țării. Acesta este mesajul transmis de președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, în timpul unei vizite oficiale la Chișinău.
Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului României: „România va continua să sprijine R. Moldova pe toate palierele. Suntem alături de frații noștri de peste Prut în depășirea crizei energetice și în procesul de integrare europeană. Continuitatea la guvernare a forțelor europene este esențială”.
Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova: „Domnul Abrudean m-a asigurat, așa cum a făcut-o de fiecare dată, de tot suportul în procesul de aproximare a legislației”.
Oficialul a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Discuțiile au vizat procesul de integrare europeană a R. Moldova, construcția a patru poduri rutiere peste Prut, cooperarea economică și securitatea cibernetică.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține 35% din voturile cetățenilor deciși, Partidul Socialiștilor ar acumula 16%, iar blocul „Victorie”, afiliat lui Șor – 15%. Conform sondajului realizat de iData, în Parlament ar mai intra blocul Alternativa, cu 7,8%, și Partidul Nostru – cu 5%. Conform aceluiași sondaj, Maia Sandu se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației, fiind urmată de fugarul penal Ilan Șor, liderul socialiștilor, Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo și Ion Ceban. Sondajul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1007 respondenți la nivel național, în perioada 14-25 martie 2025, cu o marjă de eroare maximă de ±3%.
„Bază NATO” sau obiectiv care „nu corespunde intereselor naționale” – sunt două dintre calificativele care i-au fost atribuite bazei militare ce se construiește în apropierea comunei Băcioi din municipiul Chișinău. În ultimii ani, mai mulți politicieni și activiști cu viziuni pro-ruse au acuzat că baza militară ar urma să găzduiască „laboratoare biochimice ale NATO” sau că ea ar încălca principiul neutralității țării consfințit în Constituție și nu ar corespunde intereselor naționale. ZdG a discutat cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, despre speculațiile din jurul construcției unității militare, iar detalii găsiți pe canalul nostru de YouTube.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, susține că a fost demarat „un proces profund de investigație” la Centrul de Plasament pentru Persoane cu Dizabilități adulte din Bădiceni, după investigația ZdG „«Beneficiarii» abuzului”.
Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale: „La Bădiceni am demarat două anchete separate. Acolo vor fi făcute mai multe schimbări. În prima instanță vor fi penalizate cel puțin 24 de colaboratori ai acestui centru. Am identificat abateri și anumite suspiciuni. Vom face și remanieri și vom avea o altă abordare prin care asemenea cazuri să nu se mai întâmple. Toate abuzurile care au fost documentate în investigația jurnalistică a Ziarului de Gardă ni le asumăm și trebuie să acționăm în cauză”.
În investigația „«Beneficiarii» abuzului” am dezvăluit că rezidenții unui centru de plasament trăiesc în condiții inumane, sunt bătuți cu polonicul în cap până ajung la spital, sunt exploatați prin muncă până la deces și chiar abuzați sexual. Cele două părți ale investigației „«Beneficiarii» abuzului” sunt de găsit pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
Începând cu luna aprilie 2025, cetățenii R. Moldova vor primi un nou tip de buletin de identitate. Primul milion de acte de tip nou vor fi eliberate gratuit cetățenilor care solicită documentul, cu termen de perfectare în 20 zile lucrătoare. După epuizarea acestei cantități, cetățenii își vor putea perfecta cartea de identitate, în termen de 20 de zile lucrătoare, la prețul de 290 de lei, și cartea de identitate provizorie, ce va fi eliberată la data adresării, la prețul de 100 de lei.
Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice: „Pentru că anticipăm un număr destul de mare de persoane care vor să ne pășească pragul și care vor să devină noii posesori ai acestor acte, recomandăm să vă programați la aceste servicii ca să pierdeți cât mai puțin timp în centrele noastre. Toate actele de identitate pe care astăzi cetățenii le dețin rămân valabile până la expirarea acestora”.
Potrivit autorităților, noua carte de identitate nu este obligatorie, dar va înlocui, treptat, buletinele actuale. Noul act nu mai include viza de reședință, astfel că cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele la schimbarea domiciliului.
Pe 25 martie, guvernul american a suspendat, pe un termen nelimitat, includerea României în Visa Waiver, invocând asigurarea „respectării cerințelor stricte de securitate” impuse de program. Astfel, cetățenii români care doresc să călătorească în Statele Unite în scopuri turistice sau de afaceri pe termen scurt trebuie să solicite în continuare viza de non-imigrant de tip „B” la o ambasadă sau consulat al SUA. Programul Visa Waiver, din care fac parte 42 de țări, permite turiștilor din țările respective să călătorească fără vize în SUA pe o durată de maximum 90 de zile. Potrivit presei de peste Prut, România urma să devină al 43-lea stat inclus în program și primul din regiunea Mării Negre.
Continuăm cu războiul din Ucraina. Săptămâna aceasta, în Arabia Saudită s-a încheiat a doua sesiune de negocieri dintre SUA, Rusia și Ucraina. În urma acestora, Casa Albă a anunțat că Ucraina și Rusia au ajuns la un acord de încetare a focului în Marea Neagră, convenind să înceteze atacurile și asupra infrastructurii lor energetice. La câteva ore după anunțul Casei Albe, forțele ruse au lansat un atac masiv asupra Krîvîi Rih, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Presa ucraineană a scris că au fost raportate cel puțin 15 explozii în noaptea de 25 spre 26 martie. Iar peste 100 de persoane au fost rănite în urma unui atac cu rachete asupra orașului Sumî, printre care 23 de copii. Joi, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, aproximativ 30 de lideri europeni s-au întâlnit la Paris pentru a discuta despre sprijinul militar pentru Ucraina. Liderul de la Palatul Élysée a declarat la finalul summitului că s-a decis continuarea sprijinului pentru Ucraina și că nu a sosit încă momentul ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei. În ultimul episod al seriei Falsul Lunii, colega noastră Mariana Colun a analizat afirmațiile unor politicieni de la Chișinău în legătură cu vizita președintelui Consiliului European, Antonio Coșta. Cum au interpretat aceștia ajutorul oferit de UE pentru consolidarea securității Republicii Moldova și ce spune expertul în securitate Andrei Curăraru, aflați din materialul publicat integral pe canalul nostru de YouTube.
