Demisie la Guvern, conturi bancare înghețate, noutăți dintr-un dosar de trădare de patrie și nota de protest către ambasadorul Rusiei în R. Moldova | Săptămâna de Gardă
Un ministru din Guvernul Recean și-a dat demisia, iar alte remanieri urmează să fie anunțate săptămâna viitoare. Între timp, funcționarii din Parlament și Poliția de Frontieră, învinuiți de trădare de patrie și complot, au fost trimiși în judecată, iar mai multe conturi bancare cu milioane de dolari din „laundromatul rusesc” au fost înghețate.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Mai multe bunuri în valoare de aproximativ 190 de milioane de dolari, care ar proveni din cea schema transnațională de „spălare” de bani, denumită „Laundromatul rusesc”, au fost identificate de către organele de drept internaționale. Conform Procuraturii Anticorupție, în cauzele penale în care au fost recunoscuți vinovați judecători din R. Moldova care au pronunțat decizii ilegale, o jurisdicție străină a înghețat deja conturi bancare de peste 100 de milioane de dolari și urmează să fie aplicate sechestre în valoare de 40 milioane de dolari și 50 milioane de dolari în alte două jurisdicții. Reprezentanții Procuraturii Anticorupție au menționat pentru ZdG că, împreună cu autoritățile implicate, au convenit să păstreze confidențial numele jurisdicțiilor străine, pentru a nu periclita investigația.
La o săptămână după turul doi al alegerilor prezidențiale din R. Moldova, președinta Maia Sandu a convocat pe 11 noiembrie Consiliul Suprem de Securitate la care a fost discutată problema corupției politice și necesitatea accelerării măsurilor de combatere a acesteia. Consiliul a recomandat Guvernului, Parlamentului și altor instituții responsabile să asigure cadrul necesar pentru examinarea în regim prioritar a cazurilor de corupție politică și să consolideze legislația în domeniul securității naționale. De asemenea, a fost recomandată crearea în regim de urgență a Curții Anticorupție.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „În următoarele zile, în maxim 10 zile, trebuie să avem toate planurile elaborate, discutate și consens la nivel național pe aceste acțiuni pe care trebuie să le întreprindem”.
Săptămâna viitoare, șefa statului va organiza discuții publice cu reprezentanții partidelor politice și ai societății civile pe marginea acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a combate fenomenul.
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe i-au înmânat marți, 12 noiembrie, ambasadorului Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, o notă de protest în legătură cu „amestecul ilegal și deliberat al Rusiei în procesul electoral al R. Moldova”, în scopul distorsionării rezultatelor alegerilor din țara noastră. De asemenea, reprezentanții instituției au condamnat violarea spațiului aerian al R. Moldova, după ce în ultimele zile mai multe drone rusești au fost depistate pe teritoriul țării noastre. Aparate de zbor au fost găsite în Căușeni, Rîșcani și Criuleni.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Din informația prezentată de instituții, aceste drone nu prezintă pericol pentru cetățeni. Dar în continuare trebuie să fim vigilenți și să achiziționăm tehnica de care este nevoie ca toți cetățenii să se simtă în siguranță. Însuși un război la hotar și faptul că dronele survolează spațiul aerian al R. Moldova, reprezintă motive de îngrijorare”.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a anunțat luni că părăsește atât Guvernul, cât și Partidul Acțiune și Solidaritate. Într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, politicianul a declarat că în perioada mandatului său a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare” și că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor sale. Andrei Spînu a deținut al doilea mandat de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din iulie 2023. Anterior a exercitat și funcția de secretar general al Aparatului președintelui R. Moldova. Anunțul lui Andrei Spînu a venit la o săptămână după ce prim-ministrul Dorin Recean a promis remanieri guvernamentale în perioada următoare. Potrivit TV8, încă cinci miniștri ar urma să părăsească Guvernul: ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea și ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Premierul Dorin Recean, deocamdată, nu a confirmat și nici nu a infirmat aceste zvonuri.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „În aceste zile după scrutin, împreună cu mai multă lume, am analizat și am pus în discuție schimbările pe care trebuie să le facem în guvernare și cine trebuie anume să conducă efortul în sensul acestor schimbări. Pe 18 noiembrie, luni, voi organiza o conferință de presă, unde voi anunța schimbările corespunzătoare”.
Consilierii raionali din Rezina, Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță, au rămas fără sprijinul politic din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Totodată, acestora le-a fost retrasă calitatea de membru al formațiunii politice. Deputatul PAS Vitalie Jacot a anunțat miercuri că decizia în acest sens a fost luată de Biroul permanent național al formațiunii politice, după ce consilierii ar fi comis unele încălcări.
Vitalie Jacot, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate: „Împreună cu colegii vom investiga întreaga activitate. Există unele indicii că s-au comis abateri. Cât sunt de grave vom examina. Ele totalmente intră în discordanță cu valorile PAS”.
Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, polițistul de la Aeroportul Internațional Chișinău, Igor Ivanița, dar și soția acestuia, Viola Ivanița, vor compărea pe banca acuzaților pentru trădare de patrie și complot împotriva R. Moldova. Potrivit organelor de drept, de-a lungul timpului, Ion Creangă ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul Ambasadei Ruse în R. Moldova, Dmitri Kelov, și i-ar fi livrat mai multe informații, printre care date despre măsurile de consolidare a apărării militare a R. Moldova, situația din partea stângă a Nistrului și colaborarea țării noastre pe segmentul de securitate cu alte state. În prezent, funcționarul parlamentar suspendat și polițistul se află în arest preventiv. Conform legislației, trădarea de patrie comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani și cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Un șef de secție din cadrul Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” este cercetat de către organele de drept într-un dosar de corupere pasivă. Medicul ar fi perceput plăți ilegale pentru diferite servicii din aria sa de responsabilitate, precum eliberarea certificatelor, internarea persoanelor sau prelungirea termenului de tratament în regim staționar. Ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție au efectuat pe 12 noiembrie percheziții la domiciliul medicului.
Bărbatul care în 2023 a încercat să aducă în R. Moldova peste jumătate de milion de euro într-o valiză a fost achitat miercuri de Judecătoria Chișinău. Decizia instanței urmează să fie contestată de procurori. Presa a scris anterior că banii ar fi fost destinați pentru finanțarea unor candidați din partea partidului „Șansă”, afiliat fugarului penal Ilan Șor.
Magistrații Judecătoriei Chișinău au acceptat pe 11 noiembrie primul acord de recunoaștere a vinovăției semnat de către un inculpat în dosarele de finanțare ilegală a partidului politic „Șansă”, afiliat fugarului penal Ilan Șor. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în martie 2024, inculpatul, acționând cu intenția de a finanța formațiunea politică din surse interzise, a transmis unui bărbat un pachet în care se aflau peste 600 de mii de lei, ce urmau a fi redistribuite, prin intermediari. Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 42 500 la 67 500 de lei, sau închisoare de la 3 la 6 ani, însă datorită încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime.
Cei opt cetățeni ai Ucrainei reținuți, în august, în R. Moldova, care prin înșelăciune ar fi obținut de la 40 de militari ucraineni 46 de mln de hrivne, echivalentul a 3 000 000 de lei, au fost plasați în arest la domiciliu, după trei luni petrecute în penitenciar. Trei persoane au fost plasate în arest la domiciliu de prima instanță, iar celelalte cinci persoane – de Curtea de Apel Chișinău. Între timp, completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău este acuzat că ar fi luat mită de 100 de mii de dolari. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
În R. Moldova va putea fi cultivată cânepa industrială. Decizia a fost luată miercuri de către Cabinetul de miniștri. Potrivit autorităților, va fi admisă cultivarea doar a soiurilor înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al R. Moldova, Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al Uniunii Europene sau cataloagele naționale ale țărilor membre. Agricultorii care vor dori să cultive cânepa în scopul producerii de semințe, fibre sau ulei vor depune o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor.
Doi angajați ai unui gimnaziu din raionul Hîncești, printre care un profesor de educație fizică, au decedat în timp ce încercau să deblocheze sistemul de canalizare al instituției. Primarul localității în care s-a întâmplat tragedia a declarat pentru Ziarul de Gardă că cele două persoane ar fi încercat să deblocheze sistemul de canalizare, care avea defecțiuni, dar s-au prăbușit în bazinul de colectare a deșeurilor lichide produse de cantina gimnaziului. Cum a trecut neobservat la nivel național incidentul și ce spun reprezentanții Poliției, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Operatorul aerian Wizz Air va lansa o nouă cursă de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, începând cu 30 martie 2025, moldovenii vor putea zbura spre Aeroportul Otopeni din București. Ruta București – Chișinău va avea o frecvență zilnică.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis miercuri că sloganul „Navă militară rusească, du-te dracului”, care a devenit un simbol al rezistenței Kievului în fața Moscovei, nu poate fi folosit de Ucraina drept marcă înregistrată în UE. Autoritățile de la Kiev susțin însă că paternitatea frazei ar trebui să aparțină Ucrainei, pentru a evita ca altcineva să profite de pe urma sloganului.
Miercuri dimineață, capitala ucraineană a fost ținta unui atac masiv din partea Rusiei cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, forțând mai mulți localnici, inclusiv copii, să se adăpostească într-o stație de metrou. Iar în noaptea de joi spre vineri, forțele ruse au atacat regiunea Odesa cu drone și rachete. Cel puțin 10 persoane au fost rănite. În ultimele două săptămâni, armata lui Putin și-a întețit atacurile asupra Ucrainei. Surse din cadrul Serviciilor de Informații britanice și NATO susțin că Moscova vrea să recucerească regiunea Kursk înainte de învestirea lui Donald Trump pentru a câștiga o poziție mai puternică în negocierile pentru încheierea războiului cu Ucraina.
