Cum „grupul criminal” al lui Șor racolează oameni pentru a vota cu opțiunea „Nu” la referendum, percheziții la Comrat, condamnări în dosarul dezordinilor în masă și tensiuni în Orientul Mijlociu | Săptămâna de Gardă
Mai multe persoane afiliate „grupului criminal” Șor au fost instruite să racoleze oameni pentru a vota cu opțiunea „NU” la referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Vă spunem imediat ce pedepse riscă aceștia, dar și ce măsuri vor lua autoritățile în cazul în care compania Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
În R. Moldova se atestă un fenomen amplu de finanțare ilegală a unor partide și de corupere a alegătorilor în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, susțin reprezentanții organelor de drept. Acestea au efectuat, joi, mai multe percheziții în cadrul unei cauze penale privind finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali – săvârșită în proporții mari. Conform poliției, persoane afiliate „organizației criminale” conduse de fugarul penal Ilan Șor, au fost instruite să racoleze oameni pentru a vota la scrutinul electoral în favoarea unui candidat, dar și pentru a vota cu opțiunea „NU” la referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Din „grupul criminal” fac parte inclusiv persoane ce se află pe teritoriul Federației Ruse.
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției: „Țin să menționez că poliția a documentat evidența transferurilor doar pentru luna septembrie de peste 15 milioane de dolari care au fost transferați în adresa acestor persoane, care au diferite roluri în procesul respectiv. Pornind de la liderii oficiilor teritoriale care sunt, acele persoane care sunt președinți de secții, iar dacă o să ne uităm, de principiu, au fost instituite câte o persoană pentru fiecare secție de votare. Deci sunt peste 50 de mii de activiști”.
Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție: „Mesajul este foarte clar: nu merită să vă implicați în așa ceva pentru niște transferuri în țări străine, care o să fie dificil de scos, pentru că riscați o amendă, o confiscare sau chiar și închisoare cu mult mai mare și mai gravă decât beneficiile care vi se oferă”.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, oferirea de bani sau bunuri pentru a influența votul unui cetățean prevede închisoare de la 1 la 5 ani sau amenzi de peste 57.000 de lei. Descinderi au avut loc și la Comrat în dosare penale pornite pe fapte de spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a unui partid politic afiliat oligarhului Ilan Șor. Cinci persoane au fost reținute în timpul perchezițiilor. Ulterior, patru dintre ele au fost plasate în arest pentru 25 de zile. În procesul documentării de către organele de drept au fost fixate mai multe episoade de mobilizare a cetățenilor la proteste contra unor remunerații bănești, achitarea ilegală a transportatorilor de pasageri la protestele organizate, precum și achitarea la negru a salariilor pentru activiștii formațiunii politice.
Iar doi tineri, de 20 și 21 de ani, care au fost reținuți pe 27 septembrie după ce au vandalizat clădirea Guvernului și sediul Ministerului Muncii, au fost plasați în arest preventiv pentru 20 de zile. Conform poliției, cei doi fac parte dintr-un grup de 20 de tineri, recrutați pentru a vandaliza instituțiile statului din R. Moldova, cu scop de destabilizare. Doar pentru vandalizarea clădirii Guvernului ar fi fost plătiți cu 5 000 de euro. Oamenii legii au declarat anterior că cercul persoanelor care au fost în Federația Rusă la aceste exerciții este mult mai mare și a publicat imagini cu unul dintre bărbații reținuți. Acesta a fost întrebat de polițiști cine a organizat acțiunea, iar bărbatul a răspuns că „cel mai probabil Ilan Șor”.
Șapte cetățeni moldoveni au primit între 3 ani și 3 ani și șase luni de închisoare pentru organizarea dezordinilor în masă în timpul unor evenimente din perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale. Decizia a fost pronunțată pe 30 septembrie de Judecătoria Chișinău. Până când sentința va deveni definitivă, inculpaților le-a fost aplicată interdicția de a nu părăsi țara. Conform instanței, în perioada 2022 – 2023, cei 7 inculpați, care făceau parte dintr-un „grup criminal”, au identificat și transportat la Chişinău mai mulţi bărbaţi, în special tineri cu o constituţie atletică a corpului, care contra unei remunerări promise în prealabil trebuiau să iniţieze altercaţii fizice cu reprezentanţii autorităţilor care aveau menirea de a asigura ordinea publică. Bărbații nu și-au recunoscut vina și au pledat pentru examinarea cauzei în procedură generală. Dosarul a fost examinat în prima instanță timp de un an și jumătate. Cum au fost racolate persoanele ce urmau să spargă cordonul de poliție la protestele grupului Șor pentru a-i face loc deputatei Marinei Tauber, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Tensiunile cresc tot mai mult în Orientul Mijlociu. O moldoveancă în vârstă de 40 de ani și alte șase persoane au decedat marți seară într-un atac terorist petrecut în zona Jaffa de lângă Tel Aviv. Presa din Israel scrie că atacatorii, doi bărbați palestinieni, au împușcat doi trecători după ce-au ieșit dintr-o moschee. Ulterior, unul dintre ei a urcat în metrou, a împușcat patru pasageri și a coborât, continuând să atace oamenii în stradă. În cele din urmă, atacatorii au fost eliminați. La scurt timp după atacul terorist, Iranul a lansat un atac masiv cu rachete balistice asupra Israelului. Autoritățile de la Chișinău au condamnat atacurile. Între timp, 11 cetățeni moldoveni au fost evacuați cu succes din Republica Libaneză, pe fondul înrăutățirii situației de securitate din regiune. Joi, aceștia au ajuns la Chișinău.
Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale, este și cetățean al României. Conform informațiilor obținute de Ziarul de Gardă, fostul procuror general a depus jurământul de credință față de România la Chișinău, pe 15 mai 2018, și are pașaport de cetățean român cu domiciliul în străinătate din anul 2019. Într-o reacție la articolul publicat de Ziarul de Gardă, Stoianoglo a declarat că obținerea de către acesta a cetățeniei române a fost o decizie transparentă, luată într-un context apolitic și că niciodată nu ar fi ascuns acest lucru. În 2020, Igor Dodon, liderul partidului care l-a înaintat pe Stoianoglo la funcția de președinte, susținea că „nu este corect ca preşedintele țării să aibă posibilitatea” de a deține cetățenie dublă, referindu-se la Maia Sandu.
Dosarul „Frauda bancară”, în care sunt vizați foști șefi ai Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială, precum și oligarhul Vladimir Plahotniuc, se află încă la etapa audierii martorilor acuzării, deși s-au împlinit 10 ani de la așa-numitul „jaf al secolului”. Procurorul general, Ion Munteanu, a declarat pentru Ziarul de Gardă că, deși „termenul de 10 ani nu este mic”, în ultimii trei ani s-ar atesta un progres în examinarea și elucidarea circumstanțelor care au cauzat furtul miliardului. Detalii aflați de pe canalul nostru de YouTube.
Președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, rămâne în afara cursei prezidențiale. Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins pe 1 octombrie contestația lui Munteanu în privința deciziei Comisiei Electorale Centrale. Igor Munteanu nu a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală pe motiv că unele liste de semnături în favoarea acestuia nu au întrunit condițiile legale.
Menținerea stocurilor de securitate de gaze naturale, diversificarea surselor de aprovizionare și utilizarea combustibililor alternativi sunt câteva dintre măsurile ce ar urma să fie luate de către autorități în cazul în care concernul rus Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană a R. Moldova. Planul de pregătire pentru sezonul de încălzire 2024 – 2025 a fost aprobat miercuri de către Cabinetul de miniștri. Pe lângă crearea și menținerea stocurilor de gaze naturale, este prevăzută mаjоrаrеа capacității comerciale la frontiera dintre R. Moldova și România. Totodată, ar urma să fie asigurate stocuri de păcură, cărbune și combustibil alternativ. Generatoarele electrice din instituțiile publice vor fi verificate, iar cele care nu dispun de astfel de echipamente vor fi dotate.
Săptămâna aceasta, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a precizat pentru Radio Moldova că și-n acest an cetățenii vor fi ajutați de Guvern să-și achite facturile la energie, dar modalitatea și valoarea compensațiilor vor fi anunțate în luna noiembrie. Conform oficialului, la fel ca în anii trecuți, persoanele care vor să beneficieze de compensații la energie se vor înregistra pe portalul guvernamental compensații.gov.md și, în funcție de venituri, dar și alte caracteristici, sistemul va determina valoarea compensației de care vor beneficia.
Pe plan extern vă spunem că fostul prim-ministru olandez Mark Rutte a preluat, marți, funcția de secretar general al NATO. În timpul ceremoniei de numire în funcție, oficialul a declarat că o prioritate cheie a mandatului său va fi sprijinirea Ucrainei și asigurarea condițiilor pentru ca aceasta să învingă. Între timp, armata rusă a lansat miercuri seară un atac masiv cu drone asupra regiunii Harkiv. Cel puțin 11 persoane au fost rănite. Foi volante în care sunt prezentate așa-zisele beneficii ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică și așa-numitele dezavantaje ale aderării la Uniunea Europeană au împânzit, în ultimele zile, capitala, precum și localitățile rurale.
