Cum a fost răpit, din centrul Chișinăului, un bărbat, detalii despre moartea femeii de afaceri, un nou pachet de ajutor din partea UE și reținerea fratelui lui Dodon | Săptămâna de Gardă
Uniunea Europeană continuă să ofere sprijin financiar R. Moldova printr-un pachet de ajutor în valoare totală de 250 de milioane de euro. Pentru ce vor fi folosiți banii și cum vor contribui la reducerea prețului la energie, vă spunem în această ediție, iar postul de televiziune Moldova 1 a început să fie văzut și în stânga Nistrului după o absență de peste 30 de ani. Tot sâmbătă, 8 februarie, vă oferim ultimele informații apărute în cazul femeii de afaceri care a decedat la un salon de frumusețe din Chișinău.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
În timpul unei vizite oficiale în R. Moldova, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat, împreună cu președinta Maia Sandu, un pachet de sprijin pentru doi ani din partea Uniunii Europene, parte a unei strategii de securitate energetică pentru R. Moldova.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „Ca și prim pas, în următoarele luni, fiecare gospodărie va beneficia de sprijin din partea Uniunii Europene, pentru a micșora tarifele în facturi. Noi am văzut că Rusia încearcă să transforme dependența energetică în șantaj”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Cu sprijinul UE vom trece și peste această criză, dar, și mai important, în următorii doi ani vom face investiții semnificative în sectorul energetic pentru a consolida securitatea și eficiența sectorului și a reduce costurile atât pentru economie, cât și pentru cetățeni”.
Pachetul financiar pentru anul 2025 este de 250 de milioane de euro, dintre care 100 de milioane de euro nerambursabile vor fi alocate până în aprilie. De asemenea, 60 de milioane de euro vor fi destinate achiziției de resurse energetice pentru locuitorii din regiunea transnistreană, însă cu anumite condiții. Pentru locuitorii din dreapta Nistrului, ajutorul din partea UE înseamnă reduceri de tarife atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Astfel, fiecare gospodărie va achita primii 110 kwh la prețul de până la scumpiri, cel din decembrie, iar restul consumului – la prețul actual. De asemenea, 50 de milioane de euro vor fi destinate proiectelor de eficiență energetică.
Tot săptămâna aceasta, reprezentanții mai multor instituții de la Chișinău, printre care cei ai Ministerului Energiei și cei ai companiei de stat Energocom, au vizitat, pentru prima dată în peste 30 de ani, mai multe întreprinderi mari din domeniul energetic de pe malul stâng al Nistrului. Experții au mers în inspecție la sediul companiei Tehnopark, cea care gestionează afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană, la Combinatul de Ciment, la Fabrica de Cărămidă, precum și la sediile altor companii, pentru a se asigura că acestea nu folosesc gazul natural cumpărat pe bani europeni. Biroul politici de reintegrare menționează că nu au fost constatate abateri. Pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a autorizat achiziția din banii alocați de Uniunea Europeană a energiei electrice pentru dreapta Nistrului, în valoare de 10 milioane de euro, și a gazelor naturale, în sumă de 20 de milioane de euro, pentru regiunea transnistreană. Astfel, în prezent, locuitorii din dreapta Nistrului au suficient gaz, iar energia electrică nu mai este deconectată zilnic așa cum se întâmpla până acum.
A doua zi după ce regiunea transnistreană a început să primească gaz european, postul public de televiziune Moldova 1 a fost inclus în grila de posturi a operatorilor de cablu din stânga Nistrului, locuitorii de acolo având acces la programele postului național de televiziune după o blocadă informațională de peste 30 de ani. Compania Teleradio-Moldova a anunțat ulterior că își dorește deschiderea unui punct de corespondenţi în stânga Nistrului. Potrivit jurnaliștilor de la Zona de Securitate, în lista de posturi a fost inclus și We Sport, un canal de sport, care emite de la Chișinău în limba română. Până în prezent, în stânga Nistrului nu exista niciun canal TV cu difuzare în limba română.
Istoria liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău este una lungă și nu fără controverse. Ziarul de Gardă a analizat evoluția acestui proiect, menit să fortifice independența energetică a R. Moldova, impedimentele care l-au întârziat și riscurile ce ar putea împiedica finalizarea lui în termenul promis – sfârșitul anului 2025. Totodată, ZdG a aflat că, în paralel, are loc o investigație penală pe modul cum s-a desfășurat licitația privind desemnarea firmei care construiește în prezent linia. Un material video amplu la acest subiect e de găsit pe canalul nostru de YouTube.
Un cetățean moldovean din stânga Nistrului a fost răpit joi, din centrul Chișinăului, de către reprezentanți ai structurilor neconstituționale de la Tiraspol. Din imaginile publicate de procurori se poate observa cum bărbatul a fost luat din stradă și băgat cu forța într-o mașină. În aceeași zi, automobilul implicat în răpire a fost interceptat la Rezina, iar trei suspecți au fost reținuți. Poliția susține că bărbatul ar fi fost răpit pentru o presupusă infracțiune de jaf comisă în regiunea transnistreană. Pe acest caz a fost deschis un dosar penal.
Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, cercetat în dosarul „Kuliok”, a cerut recuzarea a doi magistrați care fac parte din completul Curții Supreme de Justiție care examinează cauza penală. Cererea avocaților lui Dodon a fost însă respinsă. Fostul președinte susținea că are „suspiciuni” că magistrații s-ar „grăbi să-l condamne”. În așa-numitul dosar „Kuliok”, Igor Dodon este învinuit de corupere pasivă și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice. În iunie 2019, Igor Dodon a fost filmat în timp ce primea de la oligarhul Vladimir Plahotniuc o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani.
Tot în această săptămână, fratele lui Igor Dodon, Alexandru, a fost reținut la sosirea în R. Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău. Conform Procuraturii Anticorupție, Alexandru Dodon este învinuit de complicitate la infracțiunea de îmbogățire ilicită, într-un dosar inițiat în 2022. La nici 24 de ore de la reținere, fratele lui Igor Dodon a fost eliberat din izolatorul Centrului Național Anticorupție, fiindu-i aplicată interdicția de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile. Într-o reacție pe o rețea de socializare, Igor Dodon a acuzat guvernarea că ar sta în spatele reținerii fratelui său.
Patru politicieni pro-ruși, Maxim Moroșan, Alexandru Beschieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev au primit, în 2024, interdicții de intrare în România pe câte 5 ani. Conform jurnaliștilor de la G4Media, Poliția de Frontieră Română a subliniat că interdicțiile au fost dictate de Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne de la București sub motivația de „pericol pentru apărarea și securitatea națională”, respectiv pentru că „finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Ulterior, politicienii care ar avea legături cu fostul deputat fugar Ilan Șor au cerut instanțelor din Iași și București anularea interdicțiilor. Solicitările acestora n-au fost încă soluționate.
Noi informații apar după ce o femeie de afaceri în vârstă de 35 de ani a murit într-un salon de frumusețe unde mersese pentru o procedură estetică. Soțul femeii a declarat, miercuri, într-o primă apariție publică după deces, că se încearcă mușamalizarea cazului. Bărbatul povestește că în ziua tragediei a venit la salon pentru a-și duce soția acasă, însă doctorița anesteziolog și administratoarea salonului i-au comunicat că soției sale „i s-a oprit inima” și a fost dusă la spital, acolo unde ar fi plecat și el imediat.
Roman Babițchi, soțul femeii decedate: „Când am revenit la salon, totul era perfect curat. Când am fost prima dată mi s-a zis că acolo totul era în sânge, că era groaznic. Mi-au spus că Liuba era plină de sânge. Când noi am venit, era totul curat. Era greu de găsit vreo urmă. Am găsit doar niște picături de sânge pe care probabil nu le-au observat sau nu au reușit să le șteargă. Administratorul a refuzat să ofere mărturii. Cineva i-a instruit foarte bine ce trebuie să spună, ce nu trebuie să spună”.
Liubovi Babițchi, așa cum o chema pe femeia de afaceri, a murit pe 30 ianuarie la salonul „Dr. Serebrova” din capitală, promovat intens în ultimii ani de diverși influenceri pe rețelele de socializare. Proprietara cabinetului a părăsit Republica Moldova la mai puțin de două ore de la producerea tragediei. Mai multe detalii aflați din materialele publicate pe zdg.md. Ruslan Jalbă, tânărul în vârstă de 22 de ani, care în august 2024 a provocat un accident rutier în raionul Strășeni soldat cu moartea a cinci persoane, a fost condamnat la 7 ani și o lună de închisoare, fiindu-i anulat și dreptul de a conduce mijloace de transport. Cu două luni înainte de comiterea accidentului, învinuitul ar fi condus automobilul în stare de ebrietate avansată, fiind intentată și o cauză penală pe acest fapt. Ambele dosare au fost conexate și s-au examinat în aceeași procedură. Potrivit Procuraturii, bărbatul și-a recunoscut vinovăția.
Mirandolina Sușițcaia, procurora anticorupție care a condus grupul de urmărire penală în dosarul „Laundromat”, constatată anterior de ANI cu avere nejustificată de peste 1,5 milioane de lei pentru perioada anilor 2016-2021, va compărea pe banca acuzaților într-un dosar de îmbogățire ilicită. În cadrul urmăririi penale, organele de drept au constatat, printre altele, că procurora, în prezent suspendată din funcție, ar fi deținut personal, dar și prin intermediul unor rude și persoane interpuse apartamente în Chișinău și un automobil. Procurora riscă amendă între 400 și 500 de mii de lei sau închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Organele de drept au efectuat, pe 5 februarie, percheziții la doi șefi de secție din cadrul Spitalului raional Florești, dar și la mai multe adrese din Chișinău, Bălți și Florești într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Conform Centrului Național Anticorupție, cei doi funcționari ar fi pretins și acceptat mită de la pacienți pentru diferite servicii. De asemenea, aceștia ar fi acționat în complicitate cu mai multe persoane din sistemul medical, pe care le-ar fi determinat să elibereze concluzii medicale pentru determinarea gradelor de dizabilitate în lipsa fizică a pacienților. Cei doi angajați ai spitalului urmează a fi cercetați în stare de libertate pentru trafic de influență și corupere pasivă.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina este pregătită să se angajeze în negocieri pentru a pune capăt războiului de aproape trei ani cu Rusia, dar susține că Statele Unite și Europa trebuie să ia parte la orice discuții. Tot în această săptămână, proaspătul președinte american Donald Trump a declarat că își dorește acces la minereurile rare pe care le are Ucraina în schimbul acordării de ajutor din partea Statelor Unite în conflictul cu Rusia. Andrei Cazacu, un agricultor de 35 de ani din satul Prajila, raionul Florești, a fost găsit fără suflare în noiembrie 2024 pe un deal de la marginea satului său natal. Era tată a doi copii și aștepta venirea pe lume a celui de-al treilea. Cui aparținea arma care l-a ucis pe Andrei Cazacu și ce spun organele de drept despre acest caz, aflați urmărind materialul integral pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube