Compensații mai mari, detalii despre pachetul de ajutor oferit R. Moldova de către UE, date preliminare ale Recensământului și convocarea ambasadorului Lilian Darii la Ministerul rus de Externe | Săptămâna de Gardă
Uniunea Europeană aruncă un colac de salvare pentru R. Moldova în contextul crizei energetice. Ce prevede pachetul de ajutor și cum va fi direcționat, vă spunem în această ediție. Tot astăzi vă prezentăm câteva date preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024. Câți locuitori mai are R. Moldova, ce limbă vorbesc și ce etnie declară, vă spunem în Săptămâna de Gardă.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Uniunea Europeană a anunțat un pachet de ajutor pentru R. Moldova, în contextul crizei energetice din regiunea transnistreană.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „UE salvează din nou R. Moldova și, în esență, asta înseamnă UE. Ajutor real, căldură, lumină și siguranță. Noi știm cu toții cine este la baza acestei crize și mă refer la faptul că Rusia intenționat i-a lăsat pe cei din stânga Nistrului fără gaze naturale, i-a lăsat în întuneric, i-a lăsat fără căldură, i-a lăsat fără apă. Totuși, Rusia a eșuat să ofere condiții elementare cetățenilor, chiar dacă povestesc că permanent au grijă de ei. Vedem cum Kremlinul i-a lăsat pradă acestei disperări pe care o vedem pe malul stâng”.
Vineri, 31 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat că valoarea totală a finanțării nerambursabile este de 64 de milioane de euro. Astfel, 20 de milioane de euro vor fi folosite pentru achiziționarea gazelor naturale ca ajutor umanitar destinat regiunii transnistrene a Republicii Moldova, 10 milioane de euro vor fi destinate pentru achiziționarea energiei electrice pentru malul drept al Nistrului, iar restul de 34 de milioane de euro vor veni ca suport bugetar.
În contextul în care tarifele la energie au crescut, Guvernul a majorat, miercuri, compensația maximă pentru energia termică și pentru cea electrică, de la 800 de lei la 1 400 de lei. De asemenea, consumatorii casnici care vor beneficia de compensații pentru încălzire, vor primi pentru luna ianuarie și o compensație suplimentară pentru energia electrică, în mărime de 200 de lei.
Italia și Danemarca au venit și ele în ajutorul Republicii Moldova. Ambasada Danemarcei a anunțat, miercuri, un pachet de ajutor de 5,4 milioane de euro pentru Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice din țara noastră. Banii vor fi alocați pentru compensațiile oferite de Guvern gospodăriilor vulnerabile. Iar Italia oferă 10 milioane de euro pentru promovarea eficienței energetice, digitalizarea sectorului energetic și cel al protecției sociale. Astfel, conform PNUD Moldova, banii vor fi folosiți pentru extinderea programului pilot de instalare a contoarelor inteligente, aflat în derulare în R. Moldova.
În R. Moldova locuiesc 2,4 milioane de cetățeni, arată datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024. Biroul Național de Statistică menționează că, din 2014 până în 2024, numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu 13,9%, în timp ce ponderea populației urbane a crescut de la 38,5% până la 46,4%. Totodată, conform Recensământului, 49,2% dintre respondenți au calificat „limba moldovenească” drept limbă maternă, iar 31,3% au declarat că limba lor maternă este româna. Ponderea populației care a declarat româna drept limbă maternă este în creștere cu 8,1% față de Recensământul din 2014. Totodată, 77,2% din cei recenzați s-au declarat ca fiind de etnie „moldovenească”, în timp ce români se consideră aproape 8% din respondenți. Voi ce părere aveți despre primele rezultate ale recensământului? Spuneți-ne în comentarii.
Joi, comisiile de specialitate din Parlamentul European au aprobat raportul privind Facilitatea de Creștere pentru R. Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, primii bani ar putea fi virați Republicii Moldova în luna martie a acestui an.
Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova: „Am reușit să conving colegii din Parlamentul European să propunem creșterea pre-finanțării, de la 7%, la 20% din suma totală. Este vorba de acei bani care vor ajunge rapid în Moldova, la scurt timp după intrarea în vigoare a facilității și înainte de a începe implementarea propriu-zisă a Agendei de Reforme”.
Săptămâna aceasta, ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Diplomatului moldovean i-a fost înmânată o așa-numită notă de protest în legătură cu solicitarea Partidului Național Moldovenesc privind expulzarea lui Oleg Ozerov, desemnat ambasador al Federației Ruse în R. Moldova. Reprezentanții formațiunii politice susțin într-o declarație că Oleg Ozerov nu și-a prezentat scrisorile de acreditare la Președinția R. Moldova, iar „fără acest act oficial”, acesta nu ar avea niciun drept să se prezinte ca ambasador și să desfășoare activități diplomatice pe teritoriul țării noastre. Potrivit Partidului Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, vizitele ilegale în regiunea transnistreană, efectuate de Ozerov fără aprobarea Ministerului Afacerilor Externe și fără respectarea cadrului legal „sunt o încălcare gravă a legislației R. Moldova”.
La o săptămâna după ce ZdG a scris despre intenția autorităților de a reorganiza Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a confirmat, miercuri, o eventuală fuziune a celor două instituții. Conform ministrei, noua instituție ar urma să aibă două subdiviziuni: anticorupție și crimă organizată.
Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Ni s-a confirmat faptul întrepătrunderii corupției politice și criminalității organizate și faptul că investigarea nu poate să meargă pe două canale separate. Pentru că aceasta pune de fapt în pericol procesul de colectare a probelor și posibilitatea de a se veni cu o reacție imediată și fermă din partea autorităților”.
La ședința extraordinară de joi a Parlamentului, nu a fost dezbătut niciun proiect de lege cu privire la reorganizarea celor două procuraturi specializate.
Fostul primar al comunei Gotești, Panainte Chicicov, vizat într-o anchetă a ZdG din 2021 în care arătam cum „au dispărut” 14 milioane de lei alocați din bugetul de stat pentru casa de cultură din localitate, a fost condamnat la 7 ani și 3 luni de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Acesta a fost găsit vinovat de corupere pasivă și fals în acte. Totodată, prima instanță a decis că acesta urmează să achite o amendă de 400 de mii de lei, fiind privat și de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 10 ani. ZdG a scris anterior că, în cadrul urmăririi penale, s-a constatat că fostul primar al comunei Gotești a cerut și primit de la conducerea firmei „AnaGrama-Grup”, care câștigase licitația pentru reparația Casei de Cultură din localitate, bani în sumă totală de 300 de mii de lei. Detalii aflați de pe zdg.md.
Viceprimara oraşului Bălţi, Tatiana Dubiţkaia, și șefa adjunctă a Direcției Învățământ Tineret și Sport din cadrul Primăriei, Olga Iurcenco, au fost reținute, luni, de către organele de drept în dosare de trafic de influență, corupere pasivă și activă. Funcționarele ar fi primit bani de la conducătorii și angajații unor subdiviziuni ale Primăriei municipiului Bălți, precum și de la directorii unor instituții din subordinea municipalității în schimbul acordării unor servicii sau favoruri contrare legii. În cadrul investigațiilor, s-a mai constatat acceptarea unei mite în mărime de 200 de mii de euro de către una dintre bănuite pentru favorizarea unui agent economic. Pe 29 ianuarie, Judecătoria Chișinău a dispus plasarea în arest preventiv pentru 30 de zile a viceprimarei municipiului Bălți și cercetarea în stare de libertate a șefei adjuncte a Direcției Învățământ Tineret și Sport.
Președinții organizațiilor teritoriale ale fostului partid „Șor” de la Rezina și Criuleni vor compărea pe banca acuzaților pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostei formațiuni politice. Conform Procuraturii Anticorupție, în perioada iulie – octombrie 2022, în complicitate cu conducerea fostului partid, învinuiții au contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului Șor. Suma totală a finanțărilor ilicite acceptate ar fi fost de aproximativ 5 milioane de lei. Anterior, sub aceleași acuzații, au ajuns în judecată și șefii de filiale ale fostului partid Șor din alte raioane.
Aeroportul Internațional Chișinău va fuziona cu Aeroportul Internațional Mărculești. Agenția Proprietății Publice, fondatoarea celor două întreprinderi de stat, a anunțat că procesul de absorbție va începe în luna februarie 2025, odată cu elaborarea pachetului de acte de decizie și aprobarea lor în Guvern. Reprezentanții Agenției susțin că inițiativa urmărește crearea unui sistem aeroportuar „modern și eficient”, capabil să răspundă nevoilor pasagerilor din R. Moldova, iar primele zboruri comerciale civile de la Aeroportul Internațional Mărculești sunt prognozate până la sfârșitul anului curent.
Pe plan extern, vă spunem că Departamentul de Stat al SUA a emis pe 24 ianuarie un ordin de „încetare a ajutorului” pentru toată asistența externă existentă, după ce președintele american Donald Trump a ordonat o pauză pentru a verifica dacă alocarea ajutorului a fost aliniată cu politica externă a SUA. După această decizie, mai mulți oameni, inclusiv unii politicieni de la Chișinău, au salutat sistarea asistenței financiare externe de către SUA pentru R. Moldova. Ce înseamnă suspendarea finanțării SUA pentru R. Moldova și cum ne afectează pe noi, aflați de pe ZdG.md.
Continuăm cu războiul din Ucraina. Forțele ruse au atacat lansat, joi, un atac asupra orașul Kramatorsk din regiunea Donețk. Cel puțin 13 persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Între timp, miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene au convenit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a priva Kremlinul de veniturile necesare pentru finanțarea războiului provocat în Ucraina. Ziarul de Gardă a dezvăluit recent că 23 de sate din perimetrul Zonei de Securitate au beneficiat de gaz și electricitate la un preț similar cu cel plătit de locuitorii regiunii transnistrene, pentru că Guvernul de la Chișinău, cu bani din bugetul de stat, le compensa diferența.
La Copanca, sat aflat pe malul drept al Nistrului și controlat de autoritățile de la Chișinău, nu toți localnicii știu care este sursa compensațiilor, unii crezând că tariful mic se datorează așa-numitelor autorități de la Tiraspol. Intenția autorităților de a conecta mai multe sate din perimetrul zonei de securitate la rețeaua electrică din dreapta Nistrului a stârnit discuții și proteste în localitatea Copanca din raionul Căușeni. Unii localnici spun că manifestațiile ar fi fost „un teatru” cu tentă politică, pus la cale de membrii PSRM din localitate și că primarul socialist „a vorbit prin gura oamenilor”. Ce narațiuni a transmis liderul socialiștilor, Igor Dodon, în fața localnicilor, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Materialul integral despre acuzațiile apărute după implementarea proiectului „Satul European” la Bilicenii Vechi poate fi văzut pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
