Scandal în justiție | Arest la domiciliu pentru Guțul | Acuzații de trucare a licitațiilor | Detalii noi despre Legea amnistiei și războiul comercial al lui Trump | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Bașcana Evghenia Guțul a ieșit de după gratii, modificările făcute la Legea amnistiei au ajuns la Curtea Constituțională, iar în justiție a izbucnit un nou scandal după apariția unei scrisori a fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Vorbim despre toate în această ediție.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Bașcana Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, o acolită a fugarului Ilan Șor, a fost eliberată din penitenciar și plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Simpatizanții mobilizați în fața judecătoriei au aplaudat eliberarea bașcanei. Procurorii, care solicitaseră prelungirea arestului în penitenciar în privința bașcanei, urmau să decidă dacă vor contesta soluția instanței. Evghenia Guțul a fost reținută, pe 25 martie, la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce intenționa să părăsească R. Moldova. Ulterior a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile în dosarul privind gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale. Organele de drept susțin că, în timpul campaniei electorale din 2023, contul bancar al concurentei Evghenia Guțul ar fi fost suplinit din surse financiare interzise de lege în sumă de 370 de mii de lei. Iar secretara fostului partid „Șor”, Svetlana Popan, a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile într-un dosar în care este vizată și Evghenia Guțul. Bașcana Autonomiei Găgăuze este învinuită că ar fi acceptat finanțarea fostului partid „Șor” din partea unui „grup criminal organizat” în sumă totală de 42,4 milioane de lei, iar Svetlana Popan este acuzată de fapte infracționale similare, suma care i se impută fiind de 9,7 milioane de lei.
Săptămâna aceasta, avocata Cristina Ciubotaru, care îi apără interesele judecătoarei Mariana Ursachi, fostă Pitic, cunoscută pentru că și-a evaluat un Porsche Cayenne la doar 11 mii de lei, a prezentat în ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 8 aprilie o scrisoare pe care Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, i-a transmis-o magistratei Mariana Ursachi pe 5 aprilie 2025.
Cristina Ciubotaru, avocată: „Eu o să dau citire acestei scrisori, pentru că lucrurile care sunt expuse aici sunt destul de grave. Și le asumă doamna Dragalin și presupun că ea înțelege ce înseamnă probe, declarații publice și ce înseamnă valoarea și puterea unei scrisori pe care o semnează dumneaei”.
Documentul sugerează o ingerință a conducerii R. Moldova în justiție. Dragalin susține că pe parcursul anului 2024 ar fi fost abordată de prim-ministrul Dorin Recean și de președinta Maia Sandu referitor la procedura de vetting în privința procurorilor anticorupție, susținând că ambii ar fi solicitat lista procurorilor pe care ea îi considera integri și care, din punctul său de vedere, ar trebui să promoveze vettingul. În aceeași scrisoare, Veronica Dragalin susține că ar fi primit mesaje de la membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, pe care le-a interpretat „ca o încurajare a procuraturii de a iniția o cauză penală pe presupuse hotărâri ilegale emise de judecătorii Curții Supreme de Justiție în 1 august 2023″. Administrația Prezidențială a respins acuzațiile Veronicăi Dragalin, calificându-le drept false. Iar Ion Guzun a spus că afirmațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție „sunt motivate de nemulțumirile legate de pierderea unei funcții de demnitate publică” și că discuția cu el ar fi fost scoasă din context.
Modificările făcute la Legea amnistiei, care au dus la eliberarea unor condamnați pe viață, au ajuns la Curtea Constituțională. Procurorul general Ion Munteanu, cel care a depus o sesizare la Înalta Curte, solicită constatarea neconstituționalității unor prevederi din lege, susținând că acestea pot pune în pericol siguranța publică și contravin principiilor constituționale ale statului de drept. Astfel, Înalta Curte a decis să suspende unele prevederi din lege până la pronunțarea unei soluții. După un val de critici aduse în contextul scandalului legat de modificările legislative, fosta președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunităţi, Olesea Stamate, a explicat într-o intervenție video cum au fost votate, în 2022, amendamentele, susținând că „nu legea este problema, ci aplicarea ei”. Totodată, Stamate a respins acuzațiile că ar fi avut un interes personal în promovarea modificărilor legislative.
Olesea Stamate, deputată: „În spațiul public s-a indus ideea că ar fi vizată doar o anumită categorie de deținuți. Este total fals. Scopul acestei legi era acela de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile – minorii, femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii de până la 12 ani. Să știți că eu susțin pe deplin o anchetă minuțioasă privind toate aceste cazuri. Sunt direct interesată ca adevărul să iasă la iveală și voi coopera pe deplin cu toate instituțiile abilitate”.
Într-un articol publicat recent, Ziarul de Gardă a constatat că drumul spre libertate pentru condamnații pe viață a fost deschis prin Legea amnistiei și amendamentele ulterioare, dar și prin modificările aprobate în 2024 la legislația penală propuse de Ministerul Justiției. Reprezentanții Ministerului au explicat că modificările din 2024 fac parte „dintr-un proces legislativ mai larg, destinat alinierii legislației la standardele internaționale”. Un articol amplu la acest subiect găsiți pe zdg.md.
Un procuror, care a promovat evaluarea integrității în 2024, riscă să fie sancționat disciplinar după ce și-ar fi arogat și calitatea de medic specialist, încercând să preleveze probe biologice de la un învinuit vizat într-un dosar de furt. Inspecția procurorilor a constatat că acuzatorul de stat Vasile Buzu a dat dovadă de „o atitudine neglijentă și lipsită de profesionalism” în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Ce spune Comisia Vetting despre informațiile pe care le-a luat în considerare atunci când l-a evaluat pe procuror și ce a descoperit Avocatul Poporului în urma unei anchete, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Un inspector de patrulare din nordul țării este cercetat de organele de drept într-un dosar de trafic de influență. Polițistul este bănuit că ar fi pretins 1000 de euro de la o persoană pentru a o ajuta să-și perfecteze permisul auto de categoria „C”. Joi, ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul și în automobilul polițistului. Acesta și-a recunoscut vina și în prezent este cercetat în stare de libertate.
Două licitații organizate de Guvern, în valoare de circa 3,5 milioane de lei, au fost câștigate de Asociația Muzical-Corală din Moldova, condusă de Elena Marian, mama deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian. Conform datelor de pe site-ul Agenției Achiziții Publice, ambele contracte de achiziție au fost semnate pe 19 martie 2025, iar la concursul public s-a înregistrat un singur candidat. Unul din contracte, în valoare de 2,18 milioane de lei, a fost încheiat pentru prestarea serviciilor de organizare a unui turneu muzical în diasporă. Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, care a făcut publică informația, acuză că licitațiile ar fi fost trucate. De cealaltă parte, deputatul Radu Marian neagă că ar fi avut vreo legătură cu organizarea celor două licitații, calificând acuzațiile lui Galbur drept „aberații”. Detalii găsiți pe zdg.md.
În perioada 27 martie – 2 aprilie, în R. Moldova au fost înregistrate încă două focare de pestă porcină africană și un focar de rabie. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cazurile au fost depistate în raioanele Cahul, Strășeni și Șoldănești. Astfel, în cele trei focare au fost introduse măsuri de carantină. Autoritățile din sănătate avertizează că riscul de apariție a focarelor atât la porcii domestici, cât și la mistreți rămâne în continuare un pericol și îndeamnă populația să nu utilizeze resturile alimentare de origine animală în hrana porcinelor.
Fostul ministru al Apărării din R. Moldova, Anatol Șalaru, a câștigat, în prima instanță, procesul de judecată cu liderul partidului AUR din România, George Simion, candidat la alegerile prezidențiale din luna mai. În urmă cu trei ani, fostul ministru a spus, în cadrul unui interviu, că George Simion a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova după ce s-ar fi întâlnit, la Cernăuți, cu spioni ai Rusiei.
„Se încheie un proces intentat chiar de Simion împotriva mea, dar întrebările la care trebuie să răspundă acesta rămân: de ce ați acționat așa împotriva Moldovei, domnule deputat?”, a scris Anatol Șalaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Valeriu Munteanu, și el fost ministru la Chișinău, în prezent deputat în Parlamentul României și coleg de partid cu George Simion, a calificat procesul de judecată câștigat de Șalarul drept „o campanie de denigrare comandată politic, care își are originile în frică și dezbinare națională”.
Războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump continuă cu noi episoade. Săptămâna aceasta, Trump a anunțat că suspendă timp de 90 de zile mărirea taxelor vamale pentru 75 de țări, inclusiv pentru R. Moldova, însă a crescut drastic taxele vamale pentru importurile din China, acestea ajungând la 125%. Liderul de la Casa Albă susține că motivul creșterii tarifelor este „lipsa de respect pe care China a arătat-o față de piețele mondiale”. De cealaltă parte, autoritățile din China au declarat că se opun tarifelor suplimentare anunțate de Trump, numindu-le „greșeală peste greșeală” și au anunțat taxe de retorsiune de 84%. Potrivit unei analize a CNN, majorarea taxelor pentru China escaladează un război comercial pe care SUA s-ar putea să nu-l poată câștiga.
Investigația sub acoperire „În slujba Moscovei”, realizată de colegele noastre Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, a fost nominalizată pentru Premiul European pentru Presă. În lista scurtă de nominalizări se regăsesc 25 de proiecte media din totalul de 810 de dosare depuse. La categoria „Investigație”, au fost nominalizate cinci articole. Premiul European pentru Presă este acordat începând cu anul 2012 și este considerat drept „Pulitzer-ul european” – un premiu care „celebrează cele mai înalte realizări din Europa în jurnalism”.
În ultimii ani, satul Ciorești din raionul Nisporeni a fost într-un permanent proces de transformare și modernizare datorită investițiile europene, obținute prin intermediul mai multor proiecte. Cum au reușit autoritățile locale să construiască apeducte și drumuri, să renoveze mai multe instituții publice și din ce surse financiare vor instala panouri fotovoltaice și o turbină eoliană, aflați dintr-un reportaj publicat pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
