Alegerile prezidențiale din 3 noiembrie: cum s-au împărțit voturile pe raioane și în diasporă, reacțiile liderilor europeni | EDIȚIE SPECIALĂ a Săptămânii de Gardă
Maia Sandu rămâne președinta R. Moldova. Aceasta a câștigat turul doi al alegerilor prezidențial și devine, astfel, primul șef de stat din istoria țării noastre care este reales prin votul cetățenilor.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate l-a învins pe Alexandr Stoianoglo după ce a obținut peste 55% din sufragii. În primele declarații de după anunțarea rezultatului scrutinului, Maia Sandu a remarcat necesitatea de a avansa cu înfăptuirea reformei justiției.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „R.Moldova a fost sub un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe – bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii în societatea noastră. Poporul nostru s-a unit, iar libertatea și cetățenii au câștigat. Pacea și speranța într-o viață mai bună au învins!”.
Realegerea Maiei Sandu în funcția de președintă a R. Moldova a generat un val de felicitări din partea liderilor europeni. Premierul României, Marcel Ciolacu, și prim-ministrul polonez Donald Tusk sunt primii lideri străini care i-au adresat felicitări Maiei Sandu. Cu mesaje de felicitare au venit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care au menționat că Uniunea Europeană va continua să fie alături de R. Moldova.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a scris că democrația a triumfat în fața tuturor ingerințelor străine, iar șeful statului ucrainean a subliniat că țara sa va sprijini alegerea europeană a poporului moldovean și este gata să lucreze împreună cu R. Moldova pentru a consolida parteneriatul.
Alegerile prezidențiale din R. Moldova au fost mediatizate pe larg și de instituțiile media internaționale. Reuters, The Guardian sau EuroNews sunt câteva dintre publicațiile pe a căror pagină au putut fi găsite articole despre victoria Maiei Sandu la scrutinul din 3 noiembrie.
Rezultatele preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală arată că fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, a obținut cele mai multe voturi din partea alegătorilor care locuiesc pe teritoriul R. Moldova. El a fost votat de peste 51% dintre cei care au participat la alegerile din 3 noiembrie la secțiile de pe teritoriul R. Moldova.
Stoianoglo a obținut cel mai mare scor în Autonomia Găgăuzia, unde a fost votat de peste 97% dintre cei prezenți la vot, și în regiunea transnistreană. De asemenea, candidatul pro-rus a fost votat cel mai mult în raioanele de nord ale țării. Maia Sandu, în schimb, a fost preferată de alegătorii din centrul Republicii Moldovei. Candidata PAS a câștigat alegerile în raioanele Ungheni, Telenești, Călărași, Rezina, Orhei, Strășeni, Nisporeni, Hâncești, Ialoveni, Criuleni, Anenii Noi, Cimișlia, Leova, Căușeni, Ștefan Vodă, Cantemir, precum și în municipiul Chișinău. și a învins în diasporă, cea care a decis în fond soarta scrutinului.
La alegerile din 3 noiembrie, diaspora a stabilit un record absolut de prezență la urne. În pofida a șapte alerte false cu bombă la unele secții de votare din România, Marea Britanie, Franța și Germania, menite să oprească procesul de votare, aproape 330 de mii de cetățeni moldoveni din afara granițelor au mers la urne pentru a decide viitorul țării în care s-au născut. În mai multe țări europene s-au format cozi încă de la deschiderea secțiilor de votare.
Rânduri de așteptare s-au format la Moscova și la Istanbul, unde, potrivit autorităților de la Chișinău, există indicii că alegătorii au fost transportați organizat cu avionul din Federația Rusă, pentru a vota în favoarea candidatului susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo.
Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova: „Avioane, charteruri. În special vedem cazurile din Belarus și Turcia. Asta vorbește despre faptul că sunt alocate resurse enorme care depășesc probabil și imaginația noastră”.
Rezultatele preliminare din diaspora arată că Maia Sandu a fost votată de peste 82% dintre alegători, în timp ce pentru Alexandr Stoianoglo au optat puțin peste 17%. Astfel, votul locuitorilor din afara R. Moldova a fost decisiv în stabilirea președintelui pentru următorii patru ani.
În timpul procesului de votare, incidente au avut loc și pe teritoriul R. Moldova. Traficul rutier a fost sistat pentru scurt timp pe podul de legătură Rîbnița-Rezina, după cel puțin două alerte cu bombă. Acolo se afla un bărbat, cu o cutie suspectă, care a refuzat să prezinte conținutul acesteia. După o serie de verificări, oamenii legii au stabilit că alertele au fost false. Poliția a calificat aceste acțiuni drept „provocări în adresa instituțiilor statului, pentru a fi acuzate de îngrădirea deplasării cetățenilor pentru a-și exercita dreptul la vot”.
Între timp, Comisia Electorală Centrală a anunțat luni că a fost sesizată de către oamenii legii despre înregistrarea, în timpul scrutinului, a 225 de încălcări şi alte acțiuni privind desfășurarea activității electorale, printre care 76 de cazuri ce țin de fotografierea buletinului de vot, 26 de situații de bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor, 24 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor și 9 cazuri de încălcare a dreptului la vot.
Și Asociația Promo-LEX a înregistrat pe parcursul zilei de duminică, 3 noiembrie, circa 800 de încălcări, printre care prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta unor secții de votare, încălcări ale secretului votului, transportarea organizată a alegătorilor și tentative sau chiar situații de recompense materiale sau bănești oferite alegătorilor. De asemenea, Poliția a anunțat că în dimineața zilei alegerilor s-a atestat un „flux sporit de transport și persoane” dinspre malul stâng spre malul drept al Nistrului, unde au fost deschise secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană.
În ziua alegerilor, polițiștii din Ungheni au efectuat percheziții în cadrul unei cauze penale privind coruperea electorală, în care este vizată o femeie de 40 de ani. Potrivit oamenilor legii, femeia a fost desemnată de către membrii organizației criminale „Șor” în calitate de lideră în localitatea sa și a racolat mai multe persoane din localitate, care au fost remunerate cu bani și alte bunuri materiale, urmând să voteze împotriva unui candidat electoral. În timpul descinderilor la domiciliul și în automobilul persoanei au fost ridicate înscrisuri de ciornă, articole cu simbolistica grupării „Șor”, bani și alte obiecte relevante pentru cauza penală.
Tot duminică, o femeie în vârstă de 43 de ani, din Drochia, a fost reținută, după ce a oferit peste 4000 de lei unui cuplu din localitate pentru a vota împotriva unui candidat electoral. Pe acest caz a fost pornită o cauză penală, iar în timpul perchezițiilor au fost depistate circa 24 mii de lei și liste cu persoanele remunerate.
Turul doi al alegerilor prezidențiale a fost marcat și printr-o serie de incidente de securitate cibernetică, ce au vizat infrastructura informațională electorală de vizualizare a ratei de participare la scrutin. Astfel, conform autorităților, au fost identificate atacuri cibernetice coordonate asupra sistemelor naționale de evidență a votanților. Atacurile au fost efectuate din mai multe țări.
