Agricultorii în fața secetei: „În acest an am investit mai mult, dar am strâns mai puțin”
Organizațiile mondiale avertizează omenirea cu privirea la o criză alimentară. Fermierii din R. Moldova bat și ei alarma.
Urmare a unui an secetos, recolta de grâu este mult mai mică decât ar fi crezut, iar prețul nu acoperă banii investiți în producție. Lipsa ploilor sau cantitatea lor insuficientă poate afecta negativ pregătirea solului pentru anul viitor.
Între timp, Federația Națională a Fermierilor din R. Moldova (FNFM) face apel la soluții pe termen lung, atât pentru a asigura condiții mai bune de activitate micilor producători, cât și pentru a îmbunătăți siguranța alimentară a țării.
„Moldova se află într-o situație catastrofală…”
Mihai Cerguța este din Cimișeni, raionul Criuleni și se ocupă exclusiv de cultivarea cerealelor încă din anul 1989. Pe o suprafață de 1500 de hectare – pământ arendat de la cotași – crește rapiță, grâu, orz, porumb, muștar.
Din propria experiență, știe că orice an agricol e deficitar în felul său, însă menționează că acest an i-a pus la încercări dure pe toți colegii de breaslă.
„Nu toți vor rezista financiar și economic, după anii precedenți – anul 2020 a fost foarte secetos, 2021 am avut roade cu prețuri bune și am închis toate datoriile, dar anul acesta, cred că 30-40% din fermierii mai mici vor da faliment.
Roadă de grâu e foarte puțină, porumbul se usucă tot, floarea soarelui… dacă vom avea o tonă. Dacă facem un calcul economic, noi ne rugăm să ieșim la zero. Norocul nostru e că nu avem credite și datorii la leafă ori la stat”, spune Cerguța.
Fermierul adaugă faptul că, deși se discută acum despre o viitoare criză agro-alimentară, situația din prezent, de asemenea, este complicată, din cauza lipsei cumpărătorilor reali. Între timp, rapița, orzul și grâul stau în depozit.
„Necătând că-i puțin, nici preț bun nu-i, dar nici cumpărător astăzi nu avem. Vin, se uită, iau analize, avem rezultatele, dar, deocamdată, se oprește la asta”, susține Cerguța.
Nici viitorul nu pare luminos. Potrivit agricultorului, cel mai mare pericol constă în faptul că nu ar putea semăna în toamnă.
„Eu cred că Moldova azi se află într-o situație catastrofală, din punct de vedere al agriculturii. Nu putem pregăti solurile, pământurile sunt foarte uscate, nu se poate nici ara, nici de a face vreun alt proces tehnologic pe câmpuri. Dacă nu putem realiza ce avem și însămânța câmpurile în toamnă, la anul și mai strașnic va fi. Toți colegii mei sunt disperați”, mai spune Cerguța.
Îi vine greu să estimeze ce ne așteaptă în anii următori, dar Mihai Cerguța susține că, împreună cu colegii săi agricultori, luptă să reziste. Reflectă o clipă și adaugă că ar fi târziu pentru el și alți fermieri să se orienteze spre alte profesii. „Eu cred că noi facem un lucru nobil și frumos. Să vedem cum crește planta, asta e bucuria noastră”.
Milioane de oameni în pericol, din cauza secetei
Seceta din 2022 afectează, însă, producția de grâu în mai multe zone ale lumii. De exemplu, în Azerbaidjan, în ianuarie-februarie a acestui an, din cauza secetei, aproximativ 100 de mii de hectare de pământ semănate cu grâu au fost distruse.
În 2022, peste 2,3 miliarde de oameni se confruntă cu lipsa de apă, aproape 160 de milioane de copii suferă din cauza secetelor severe și prelungite. Conform Națiunilor Unite, până în 2030, se estimează că 700 de milioane de persoane vor fi expuse riscului migrației din cauza secetei.
La nivel regional, aproape jumătate din teritoriul UE este în pericol din cauza secetei, arată un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene publicat pe 19 iulie curent.
În acest context, până la 15 iulie, conform Băncii Mondiale, 18 țări au implementat 27 de interdicții la exportul de alimente, iar șapte au implementat 11 măsuri de limitare a exporturilor.
„Strașnic ce se face acum pe deal…”
Un alt fermier spune că lipsa ploilor din acesta an e problematică pentru domeniul său de activitate. În apropiere de depozitul său de grâu, Nicolae Sprâncean ne arată cât de tare s-a uscat pământul: crăpăturile sunt de câțiva centimetri, iar paiele mai lungi rămase de la grâul cosit, pur și simplu, dispar în adâncituri.
Sprâncean deține 350 hectare de grâu și spune că, în acest an, deși a investit mai mult, a strâns mai puțină roadă de pe câmp, decât în 2021.
„Dacă mai era o ploaie… dar așa, am strâns în jur de 4 tone de grâu. Seceta care a pornit din luna mai se resimte, porumbul e compromis sută la sută. Strașnic ce se face acum pe deal”, zice Sprâncean.
Fermierul semnalează că, dacă nu plouă încă o lună, nici nu vor putea pregăti pământurile pentru anul viitor, pentru că sunt crăpături mari în sol.
„Încercăm acum să acoperim umiditatea, tractoarele pe deal lucrează. Dar e uscăciune și nu putem. Asta va influența negativ culturile din toamnă, fiindcă nu va fi posibil de semănat”, ne spune bărbatul.
De asemenea, potrivit acestuia, dacă nu vor crește prețurile la produsele sale agricole și nu va apărea un program de stat, prin care să se cumpere grâul, mulți fermieri vor avea de suferit.
„Cu prețul de acum, cei care au strâns roada de o tonă – o tonă jumătate ies în minus cu grâul, cu orzul. Poate, ca idee, să se cumpere în rezerva de stat.
Noi ne mai gândim și la alternative, între timp: sunt țări care importă cu prețuri destul de bune, de exemplu, România. Dar aici avem câteva firme care dictează prețul și nu putem să lucrăm noi…”, afirmă Sprâncean.
Pe viitor, agricultorul opinează că, dacă nu vor crește prețurile, iar „guvernul nu se va întoarce cu fața spre agricultori”, după ce sudul „a ars cu grâul și cu orzul, porumbul se duce sută la sută”, iar el însuși se planifică să dea la tocat porumbul, ca să se descurce.
„Măcar să pot să pregătesc câmpul pentru rapiță și grâu, că porumb nu va fi”, conchide Sprâncean.
La sfârșitul lunii iulie curent, ministrul Agriculturii al R. Moldova, Vladimir Bolea, a menționat că, în acest an, roada de grâu nu a fost cea așteptată, în raioanele de sud ale țării fiind înregistrate mai multe prejudicii. Dar, totodată, ministrul a spus că „nu avem (în R. Moldova, n.r.) un pericol de criză alimentară pe dimensiunea grâului”.
Anterior, R. Moldova a exportat 1,1 milioane de tone de grâu în perioada august 2021 – februarie 2022 în Orientul Mijlociu şi Africa.
„Lucrurile nu se vor soluționa rapid”
Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din R. Moldova (FNFM), Vasile Mîrzenco, declară că multe gospodăriile agricole care și-au semănat câmpurile cu grâu de toamnă au fost afectate în materie de 80-90% de seceta din acest an.
„Dar problema nu e numai seceta, e și creșterea aceasta nesăbuită a prețurilor a tot ceea ce înseamnă mijloace de producție pentru agricultură. Totodată, din cauza secetei, scade recolta și gospodăriile agricole afectate nu doar vor avea pierderi, dar nu vor putea începe noul ciclu agricol, când în septembrie noi trebuie deja să semănăm grâul de toamnă”, subliniază Mîrzenco.
Din aceste motive, Federația s-a adresat autorităților încă acum câteva luni, cu solicitarea ca acestea să identifice fonduri pentru a sprijini producătorii agricoli. „De altfel, putem să ne trezim într-o situație când nu vom putea să asigurăm republica cu produse alimentare la normativele cerute”, atenționează Vasile Mîrzenco.
În contextul în care seceta a afectat producția de grâu la nivel mondial, iar relațiile comerciale regionale s-au complicat din cauza războiului pornit de Rusia în Ucraina, fermierii consideră că sunt necesare măsuri urgente pentru a evita o criză alimentară.
„Pentru că lucrurile nu se vor soluționa rapid, noi trebuie din timp să prevedem și să ne facem nu numai anumite rezerve de produse, ci și să ne asigurăm cu fonduri de sprijin pentru producătorii locali, ca ei să nu-și piardă curajul și să poată funcționa”, crede Mîrzenco.
El conchide că în contextul în care se discută tot mai mult despre soluții inteligente pentru agricultură, autoritățile ar trebui să se intereseze în mod special de schimbările climatice și ce se poate face pentru a le încetini.
„Agricultura depinde mult de condițiile climatice și nu în zadar noi, ani de zile, am vorbit despre schimbarea acestora. Noi am exploatat mediul anormal de mult. Discutăm acum despre agricultura inteligentă, dar fără perspectivă, dacă nu ținem cont de situațiile concrete care s-au creat deja în arealul nostru agricol și nu ne schimbăm abordarea”, punctează directorul FNFM.
Ministerul Agriculturii al R. Moldova menționează că a dispus culegerea de date privind consecințele calamităților naturale în sectorul agricol. Ulterior, autoritățile promit să examineze situația economică și posibilitățile actuale, astfel încât să asigure un proces continuu de activitate a producătorilor agricoli și securitatea alimentară a țării.
De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a elaborat un Ghid privind modul acordării mijloacelor din fondurile de urgență ale Guvernului R. Moldova. Acesta servește în activitatea consiliilor locale și raionale în vederea solicitării ajutoarelor financiare din fondurile de urgență a Guvernului, ca urmare a calamităților naturale.
Totodată, Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural a fost majorat cu 650 mil lei și pentru anul 2022 acesta constituie 1,75 mlrd lei. Ministerul mai spune că a elaborat proiectul Securității Alimentare a R. Moldova pentru următorii trei ani, care acum este la etapa de definitivare și la baza căreia a stat inclusiv evaluarea efectelor războiului din Ucraina.
Un număr record de oameni riscă să ajungă în situații de insecuritate alimentară acută
Războiul din Ucraina, unul dintre principalii exportatori de grâu la nivel mondial, precum și schimbările climatice, care au dus la secetă în mai multe zone ale lumii, acutizează și pun în pericol siguranța alimentară, în special, a țărilor în curs de dezvoltare.
Potrivit Băncii Mondiale, războiul din Ucraina a modificat tiparele globale de comerț, producție și consum de mărfuri în moduri care vor menține prețurile la niveluri istorice ridicate până la sfârșitul anului 2024, crescând insecuritatea alimentară și inflația.
Potrivit Programului Alimentar Mondial (WFP), un număr record de până la 323 de milioane de oameni sunt acum sau riscă să ajungă curând în situații de insecuritate alimentară acută.
Conform Băncii Mondiale, în următoarele luni, o provocare majoră va fi accesul la îngrășăminte, care ar putea avea un impact asupra producției alimentare în multe culturi din diferite regiuni. Rusia și Belarus sunt exportatori majori de îngrășăminte, reprezentând 38% din îngrășămintele potasice, 17% din îngrășămintele compuse și 15% din îngrășămintele azotate.
