Acuzațiile despre falsificarea alegerilor: fără prezentarea dovezilor și cu fapte care demască minciunile politicienilor
Luna noiembrie a fost marcată de un șir de falsuri în jurul rezultatelor alegerilor prezidențiale și a referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Afirmații despre falsificarea voturilor la secțiile deschise în statele occidentale, dar fără a prezenta dovezi în acest sens, au făcut atât unii exponenți ai Rusiei, cât și unii politicieni de la Chișinău.
Ce au declarat reprezentanții Kremlinului
Chiar a doua zi după turul doi al alegerilor prezidențiale, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat autoritățile de la Chișinău pentru că au deschis „doar” două secții de votare în Federația Rusă. Aceasta a invocat și opiniile unor experți și politologi ruși, care, potrivit ei, subliniază numeroase încălcări și falsificări din partea autorităților.
Și alți oficiali din Rusia au spus că procesul electoral din R. Moldova a fost influențat de voturile cetățenilor din diasporă, rezultatele fiind „trucate”. Bunăoară, Vladimir Rogov, președintele Camerei Publice a Federației Ruse pentru probleme de suveranitate, a insinuat într-un interviu că, citez, „rezultatele alegerilor au fost trucate pentru a manipula și a crea cifrele necesare, mai ales în secțiile de votare străine din țările occidentale, pentru a menține puterea lui Sandu. Acest lucru, în esență, face din Moldova o colonie subordonată Sandaliei.”
Președintele comunității „Watchdog”, Valeriu Pașa, consideră că aceste afirmații ale oficialilor ruși rezultă din atitudinea lor disprețuitoare față de R. Moldova. „Ei pot să-și permită să spună orice despre democrație, având în vedere că ei în Rusia alegeri nu au. Deci, ce se întâmplă acolo este o imitație. Și ei își bat joc. Ei atât de mult îi desconsideră pe moldoveni încât cred că pot să le spună astfel de lucruri. Deci, să îi ia în zeflemea, să își bată joc de ei. Deci, asta este atitudinea lor față de moldoveni. Ei cred că la noi oamenii sunt atât de degradați și nepricepuți încât pot să creadă așa ceva. Asta, în primul rând, este atitudinea lor față de moldoveni”, consideră Valeriu Pașa.
Despre falsificarea alegerilor a vorbit și oligarhul fugar Ilan Șor, potrivit căruia, „Maia Sandu a câștigat doar datorită încălcărilor și fraudelor la secțiile de votare europene.” Din acest motiv, susținea Șor, Maia Sandu nu ar fi o președintă legitimă. Aceeași idee a fost invocată și de liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, în timpul protestului din fața Curții Constituționale în ziua în care au fost validate alegerile. „Astăzi, data de 28 noiembrie, este ultima șansă a Maiei Sandu de a pleca onest. Ea trebuia să plece onest prin alegeri, dar nu a făcut-o prin alegeri. A fraudat. A falsificat. Maia Sandu nu este președintele Moldovei, ea este președintele diasporei”, declara Dodon în fața protestatarilor din fața Curții Constituționale.
Acuzații – DA, dovezi – BA
Chiar dacă a invocat fraudarea alegerilor, Igor Dodon și partidul său nu au adus și dovezi în acest sens. În hotărârea Curții Constituționale de validare a alegerilor prezidențiale au fost enumerate contestațiile formulate de mai multe partide politice care vizează scrutinul. Niciuna dintre aceste contestații NU a invocat fraudarea alegerilor în țară sau în diasporă.
În campania electorală au fost depuse 10 contestații din partea unor partide politice, politicieni și persoane fizice. Majoritatea au fost respinse de instanțe. După primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit hotărârii CC, au fost depuse patru contestații. Două dintre ele au fost depuse de Alexandr Stoianoglo – la 26 octombrie și respectiv, 1 noiembrie. Fostul candidat la funcția de șef al statului invoca utilizarea de către un concurent electoral a unor pliante electorale ce aveau conținut defăimător și fals, care instigă la discriminare și ură. Ambele acțiuni au fost respinse de instanțele de judecată. În același timp, PSRM a mai depus două contestații prin care a reclamat „agitația electorală” de către Marcel Ciolacu (premierul României) în favoarea Maiei Sandu, dar și caracterul de „agitație electorală” al mesajelor Prim-ministrului Dorin Recean în favoarea Maiei Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie 2024. Și aceste contestații au fost respinse de instanțele de judecată.
„Socialiștii, care acuză că s-ar fi făcut careva încălcări, falsificări și așa mai departe, sunt un partid parlamentar care este reprezentat în fiecare secție de votare, au membri în secțiile de votare. Ei au avut posibilitate și au delegat oameni în toate aceste secții de votare, reprezentanții lor. Dacă se făcea orice falsificare, deci, era să fie dovezi”, susține președintele comunității „Watchdog”.
„Falsificări” în țările occidentale, fără prezentarea dovezilor
Despre falsificările care s-ar fi făcut la secțiile de votare din diaspora de vest, mai exact la o secție din Montreal, Canada, a vorbit la începutul lunii noiembrie și fosta candidată la prezidențiale Natalia Morari. „Potrivit sursei mele, cu vreo 2 ore înainte de închiderea secției de vot (atunci când deja nu prea veneau oamenii să voteze), membrii comisiei s-au retras într-un separeu. Au fost scoase copiile xerox ale pașapoartelor moldovenilor stabiliți în Montreal, care până la acea oră nu au votat (copiile erau în baza de date ale ambasadei), după care acestea au fost introduse în registre de evidență ale alegătorilor și ca rezultat, au fost introduse 2500 de buletine cu opțiunea pentru Maia Sandu și «DA» la referendum. Nu aș scrie asta dacă nu aș cunoaște de ani buni această sursă de a mea (care până acum niciodată nu a greșit cu informațiile oferite) și dacă nu ar exista și o probă video/audio de la acea secție de vot din Montreal”, scria Morari într-o postare pe canalul său de Telegram.
Acea probă video nu a fost prezentată de Natalia Morari, iar rezultatele din primul tur al alegerilor arată că Maia Sandu a obținut mai puține voturi decât a invocat Morari – 1396 la prima secție de votare și 1238 la a doua.
Despre falsificările de peste ocean, de această dată din turul doi, a vorbit și fostul politician Sergiu Mocanu: „Fraudarea masivă a voturilor eu cred că a fost în diasporă. Îmi spunea cineva, și sunt mai multe cazuri de felul acesta, că ea a înființat un punct de votare, că nu putem să-i spunem circumscripție de votare – un punct, la o benzinărie, la o stație PECO la ieșirea spre partea de nord a orașului Chicago din Statele Unite ale Americii. Unde se zice că n-au trecut mai mult de 20-30 de trackiști prin trecere pe acolo și aia nu se știe dacă au votat. La punctul acela de votare au scos de acolo 2500 de voturi.”
Datele de la CEC îl contrazic pe Sergiu Mocanu. La Chicago au fost organizate două secții de votare. La prima au votat 1300 de persoane pentru Maia Sandu, iar la a doua – 2154.
L-am întrebat pe Valeriu Pașa ce urmăresc politicienii care invocă fraudarea alegerilor. „Atacurile la adresa diasporei sunt menite să dezbine în continuare societatea în interiorul țării, cei rămași acasă – să-i convingă că alegerile nu sunt legitime, că guvernarea nu este legitimă. Pe de altă parte, vedem informația prezentată de poliție – cu coruperea masivă a alegătorilor, 140 de mii de oameni care au avut conturi în această bancă rusească. Deci, situația asta este efectiv cazul perfect când putem spune «hoțul strigă prindeți hoțul», subliniază Valeriu Pașa.
Verdictul Misiunilor de Observare a Alegerilor
În același timp, atât misiunile de Observare a Alegerilor, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, cât și organizația Promo-LEX, care a monitorizat procesul electoral din R. Moldova, au remarcat că alegerile au fost bine organizate și nu au fost semnalate fraudări. Misiunea de observare a Institutului Internaţional Republican a subliniat că „CEC a administrat cu succes secțiile de votare deschise în străinătate, a implementat corespunzător votul prin corespondență și a asigurat buna funcționare a secțiilor pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană, în ciuda preocupărilor de securitate.”
Deși au vorbit despre fraude fără a prezenta dovezi, oficialii ruși și politicienii pro-ruși din R. Moldova nu au pomenit nimic despre intervențiile din afara țării în desfășurarea scrutinului prezidențial și a referendumului. Rapoartele publicate de observatorii OSCE și misiunea de observare a Institutului Internaţional Republican au constatat ingerinţe străine semnificative în procesul electoral din R. Moldova, manifestate prin cumpărare de voturi, manipulare în masă, propagandă, falsuri și atacuri cibernetice.
