Acorduri Moldova-Franța | Reținerea lui Platon pentru extrădare | Schimbare în Guvern | Averea premierului Recean | „Beneficiarii” abuzului
Franța și R. Moldova au semnat trei acorduri de colaborare, iar Parlamentul European a dat undă verde Planului de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova. Tot astăzi, 15 martie, vă spunem despre reținerea pentru extrădare a lui Veaceslav Platon, precum și despre modificările din Guvern.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, aflat de mai mulți ani la Londra, a fost reținut pe 13 martie de către autoritățile britanice pentru a fi extrădat în R. Moldova. Platon este cercetat în cadrul dosarului „Laundromat”, aflat la faza de urmărire penală, fiind acuzat, printre altele, de organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false și de organizarea spălării banilor de către „o organizație criminală”, în proporții deosebit de mari. Platon este vizat și-n alte trei cauze penale – două dosare deschise pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar altul pentru fabricarea unui card de plată pe numele unei judecătoare. Cauzele se află de mai mulți ani pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău.
Parlamentul European a votat marți, cu o largă majoritate, Mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Proiectul a fost susținut de 499 de eurodeputați, 117 au votat împotrivă, iar 44 s-au abținut. Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, Siegfried Mureșan, a declarat că securitatea R. Moldova „este și securitatea Uniunii Europene”, iar prefinanțarea de 315 milioane de euro ar urma să ajungă în R. Moldova la sfârșitul lunii aprilie. La scurt timp după votul din Parlamentul European, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de mulțumire, calificând sprijinul drept „un vot puternic de încredere în viitorul nostru”. Iar premierul Dorin Recean a menționat că acești bani înseamnă investiții în proiecte de infrastructură, educație și industrie.
Iar negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE ar putea fi încheiate până în 2029, consideră comisara pentru extindere a Uniunii Europene, Marta Kos. Declarația a fost făcută ca urmare a întrebării reporterei ZdG Oxana Roșca, aflată la Strasbourg, despre șansele țării noastre de a deveni stat membru al Uniunii Europene până în 2030. „Voi considera că mandatul meu a eșuat dacă R. Moldova nu va finaliza negocierile în timpul acestuia”, a declarat Marta Kos. Tot săptămâna aceasta, Parlamentul European a anunțat că va deschide un birou în R. Moldova „pentru a-și consolida angajamentul față de regiunea parteneriatului estic”. Mai exact, biroul va promova pozițiile și activitățile Parlamentului European și va sprijini democrația și reformele instituționale din regiune.
Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, la Paris. Cei doi șefi de state au vorbit despre pacea în Europa, aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și proiectele moldo-franceze.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „R. Moldova, al cărei spațiu aerian este încălcat în mod regulat de drone și rachete rusești, trebuie, de asemenea, să facă față încercărilor tot mai necontrolate de destabilizare ale Rusiei. În special, acestea sunt îndreptate împotriva instituțiilor democratice ale țării. Am decis să ne consolidăm cooperarea pentru a face Moldova mai rezistentă la ingerințele străine”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Obiectivul Rusiei nu este doar să slăbească Moldova – este să controleze Moldova și să o folosească împotriva Ucrainei. Strategia Moscovei ne este clară: să exploateze vulnerabilitățile Moldovei, să submineze democrația noastră și să transforme teritoriul nostru într-o rampă de lansare pentru agresiuni viitoare. De aceea, securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei. Iar pacea Moldovei este pacea Europei”.
În cadrul vizitei, reprezentanții R. Moldova și Franței au semnat trei acorduri – Acordul privind protecția socială, care vizează moldovenii care muncesc și locuiesc în Franța; Acordul de finanțare cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare, care prevede un sprijin de 30 de milioane de euro pentru țara noastră și Parteneriatul strategic pentru combaterea dezinformării. După doi ani și jumătate de la numirea în funcție, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a anunțat, marți, că demisionează. Într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, oficialul a declarat că este nevoie de un impuls nou, care să accelereze procesele începute pentru a asigura creșterea economică.
Înainte de ședința Guvernului din 13 martie, premierul Dorin Recean i-a mulțumit ministrului pentru munca depusă, sugerând că Dumitru Alaiba urmează să dețină o nouă funcție.
Dorin Recean, prim-ministrul Dorin Recean: „Eu vreau ca noi toți să-i mulțumim pentru efortul lui și a echipei pe care a condus-o la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Un efort enorm în condițiile de astăzi de a asigura stabilitatea economică”.
Ulterior, Dorin Recean a propus președintei Maia Sandu numirea Doinei Nistor în funcția de ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, care are „peste 20 de ani de experiență în dezvoltare economică și transformare digitală în Republica Moldova”. Vineri, Doina Nistor a depus jurământul de învestire în funcție, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean.
În an electoral, mai mulți deputați ai partidului de guvernământ au înregistrat un proiect de lege prin care compania publică „Teleradio-Moldova” ar urma să lanseze un post de televiziune în limba rusă. Parlamentarii au argumentat că indiferent de ce limbă vorbesc, cetățenii „trebuie să fie la curent cu politicile statului”.
Eugeniu Sinchevici, deputat PAS: „Adevărat, în Moldova nu lipsește comunicarea în limba rusă, dimpotrivă, este foarte multă, doar că, din păcate, deseori vine din surse neoficiale și din surse obscure, care manipulează și mint oamenii. Multe surse de informare în rusă au o agendă clară de subminare a statului R. Moldova, de a dăuna, în fapt, societății noastre. Multe dintre ele sunt controlate și au agenda unui stat agresor”.
Inițiativa a fost criticată în spațiul public. Directorul „Telefilm Chișinău”, jurnalistul Mircea Surdu, a acuzat că „planul ar fi fost pregătit pe ascuns”, iar fostul jurnalist Ion Terguță, în prezent membru CUB, este de părere că „cunoașterea limbii române este o obligație pentru toți cetățenii”.
Fostul șef adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serghei Demcenco, despre care Ziarul de Gardă a scris anterior că locuia într-o casă dintr-o zonă selectă a Chișinăului care nu se regăsea în declarațiile sale de avere, a fost achitat pe 6 martie de Judecătoria Chișinău într-un dosar privind declararea falsă a averii. Procurorii susțin că vor contesta sentința.
Iar Ion Creangă, fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, reținut în iulie 2024 pentru trădare de patrie și complot împotriva R. Moldova, a fost eliberat din penitenciar și plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău pe 24 februarie. Într-o discuție cu ZdG, avocatul lui Ion Creangă a spus că motivele care au dus la eliberarea bărbatului din penitenciar sunt diverse, printre care vârsta înaintată, starea sănătății și faza de finalizare a cercetării probelor acuzării.
Potrivit organelor de drept, de-a lungul timpului, Ion Creangă ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul Ambasadei Ruse în R. Moldova, Dmitri Kelov, și i-ar fi livrat mai multe informații, printre care date despre măsurile de consolidare a apărării militare a țării noastre, situația din partea stângă a Nistrului și colaborarea R. Moldova pe segmentul de securitate cu alte țări. Bărbatul care în luna iulie 2024 a împușcat mortal un cetățean turc la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei a fost reținut de către organele de drept din Turcia. Reprezentanții Poliției R. Moldova susțin că în aceastǎ perioadǎ, instituțiile de drept din R. Moldova au făcut schimb de date cu oficiile Europol și Interpol, fără a oferi alte detalii. Anterior, organele de drept au efectuat peste 150 de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație în acest dosar, iar doi complici de-ai atacatorului au fost reținuți: unul în R. Moldova și altul în Marea Britanie. În iulie 2024, un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat mortal de către un bărbat care se deplasa cu o bicicletă electrică și avea fața acoperită de o cască. Potrivit Procuraturii Generale, bărbatul care a fost ucis era liderul unei „grupări criminale”.
Nicanor Ciochină, învinuit că în februarie 2024 a lovit mortal un băiat de 14 ani și a fugit de la fața locului, a fost eliberat din funcția de primar al comunei Boldurești. Comisia Electorală Centrală a anunțat pe 11 martie că mandatul acestuia a încetat după ce primarul s-a aflat în imposibilitatea de a-și exercita funcția pe o perioadă mai mare de 5 luni consecutive. Astfel, pe 18 mai 2025, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni urmează a fi organizate alegeri noi pentru funcția de primar.
Doi soți – președintele și secretara unei filiale din nordul țării a blocului politic „Victorie” – vor compărea pe banca acuzaților pentru coruperea alegătorilor. Conform procurorilor, în perioada septembrie – noiembrie 2024, bănuiții ar fi primit 200 de mii de lei din Rusia, prin aplicația mobilă „Promsvyazbank”, pentru a-i transmite locuitorilor unui raion din nord-estul Moldovei ca să le influențeze votul în cadrul scrutinelor din toamna anului 2024. Ulterior, în cadrul unei adunări cu simpatizanții blocului politic, din acei bani ar fi fost oferită o sumă de peste 10 000 de lei unei pensionare și peste 20 000 de lei unei alte femei. Învinuiții riscă amenzi de până la 57 500 de lei sau închisoare de la 1 an la 5 ani.
5,5 milioane de lei – venituri salariale, 1,3 milioane de lei – obținuți din dividende și dobânzi, 100 de mii de euro și 1,2 milioane de lei – depozitați în conturile bancare. Acesta este bilanțul veniturilor familiei premierului Dorin Recean în 2024, potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul anul trecut. Cei mai mulți bani, 5,2 milioane de lei, i-a obținut soția premierului, Stela Recean, angajată în calitate de vicepreşedintă a Comitetului de Conducere a unei bănci comerciale din R. Moldova. Mai multe detalii despre averea familiei prim-ministrului, găsiți pe zdg.md.
La două săptămâni după disputa dintre Trump și Zelenski, pe 11 martie, în Arabia Saudită au avut loc noi discuții între delegațiile Ucrainei și SUA. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că autoritățile de la Kiev au acceptat propunerea Washingtonului de a opri ostilitățile pentru 30 de zile, cu posibilitatea de a prelungi armistițiul prin acord reciproc. În același timp, SUA și-au luat angajamentul de a relua schimbul de informații cu Ucraina și să deblocheze asistența militară. Joi, dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este de acord cu propunerea de încetare temporară a focului în Ucraina, însă cu anumite condiții.
Pe parcursul ultimilor doi ani, ZdG a documentat din interior unul dintre cele cinci centre de plasament din R. Moldova și a constatat că „beneficiarii” centrelor – așa cum numesc autoritățile rezidenții – trăiesc în condiții inumane și degradante, sunt bătuți cu polonicul în cap până ajung la spital, sunt exploatați prin muncă până la deces, abuzați sexual în schimbul țigărilor și alcoolului și apoi bătuți pentru a nu divulga abuzurile. Pe canalul Ziarului de Gardă de pe youtube găsiți două investigații despre abuzurile la care sunt supuși oamenii dintr-un astfel de centru. Una dintre victime povestește că a fost impusă timp de aproape doi ani să pască animalele unor angajați ai centrului de plasament.
