Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Precizările unui expert
După ce în ultimele zile, spațiul public a fost invadat de o serie de speculații referitoare la „vânzarea și pierderea terenurilor agricole” în urma aderării R. Moldova la Uniunea Europeană, expertul WatchDog Andrei Curăraru a venit cu mai multe precizări, aducând exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est. „Panică inutilă pornită de agenții Kremlinului”, a accentuat Curăraru.
„Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin”, declară Curăraru.
Expertul a explicat starea de lucruri în România, unde poți cumpăra teren agricol, doar după ce timp ce cinci ani, ai fost rezident al acestui stat și nu doar.
„România – exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut șapte ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de cinci ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură”, explică Curăraru.
Ungaria a stabilit în Constituție că străinii nu pot cumpăra pământuri agricole.
„Ungaria – o țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse, dacă nu sunt rezidenți de cel puțin trei ani și activi în agricultură”, precizează expertul.
„Polonia – a blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin cinci ani și să se apuce de agricultură”, mai enumeră Andrei Curăraru.
O situație similară are loc și în Letonia, unde trebuie să dai și un test de limba letonă.
„Letonia – cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia”, precizează expertul.
Iar despre Croația, care a intrat recent în UE:
„Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri”, declară expertul.
„R. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate”, mai accentuează Andrei Curăraru.
„Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”, mai susține acesta.
