Ursula von der Leyen: „Occidentul, așa cum îl știam noi, nu mai există”

„Occidentul, așa cum îl știam noi, nu mai există”, a spus Ursula von der Leyen într-un interviu pentru Die Zeit în contextul deteriorării rapide a relațiilor cu Statele Unite sub administrația lui Donald Trump, care a forțat Europa să caute aliați și parteneri în altă parte, scrie G4Media.

În urma tarifelor impuse de Trump, pe care Bruxelles-ul le-a numit „nejustificate”, președinta Comisiei Europene a vorbit telefonic cu reprezentanții din Norvegia, Islanda, Canada, Noua Zeelandă, Singapore și Emiratele Arabe Unite. Ursula von der Leyen a vorbit și cu premierul chinez Li Qiang, alimentând speculațiile că relațiile UE-China sunt pe cale să se dezghețe după ani de tensiuni.

„Lumea s-a globalizat și din punct de vedere geopolitic, iar astăzi rețelele noastre de prietenie se extind pe tot globul, așa cum se poate observa în dezbaterea privind taxele vamale”, a declarat Ursula von der Leyen pentru cotidianul german „Zeit”, într-un interviu amplu publicat marți.

Potrivit Ursulei von der Leyen, „toți cer” creșterea schimburilor comerciale cu Europa.

„Nu este vorba doar de legături economice. Este vorba de asemenea despre stabilirea unor reguli comune și despre predictibilitate. Europa este cunoscută pentru predictibilitatea și fiabilitatea sa, care începe să fie văzută din nou drept ceva foarte valoros. Pe de o parte, acest lucru este foarte îmbucurător; pe de altă parte, desigur, există și o responsabilitate uriașă și trebuie să fim la înălțimea așteptărilor”, a spus Ursula von der Leyen.

Descriindu-se drept o „mare prietenă” a Americii și o „atlantistă convinsă”, Ursula von der Leyen a insistat că legătura de lungă durată dintre cele două maluri ale Atlanticului rămâne intactă, în ciuda schimbărilor declanșate de Donald Trump, printre care politicile lui comerciale șocante, disprețul față de sistemul multilateral, amenințările de anexare și relațiile cu Rusia, care au înstrăinat aliații tradiționali ai Washingtonului.

Întrebată dacă America este o țară prietenă, o fostă prietenă sau o adversară, Ursula von der Leyen a evitat „genul acesta de clasificări”, admițând că relația este „complicată”. Președinta Comisie UE nu l-a criticat în mod explicit pe Trump – de fapt, numele său a fost menționat doar de către reporter –, dar ea a sugerat o repudiere a țării pe care Trump încearcă să o construiască prin seria sa de ordine executive.

„Europa este încă un proiect de pace. Nu avem frați sau oligarhi care să dicteze regulile. Nu ne invadăm vecinii și nu-i pedepsim. Dimpotrivă, sunt 12 țări pe lista de așteptare pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre aproximativ 150 de milioane de persoane”, a spus Ursula von der leyen, referindu-se la procesul de aderare.

În ce privește negocierile în curs cu Casa Albă, președinta Comisiei a confirmat că atât produsele manufacturiere, cât și serviciile digitale americane ar putea fi vizate drept răzbunare, dacă discuțiile nu vor găsi o soluție. Bruxelles-ul speră că pauza de 90 de zile introdusă de Trump va duce la un compromis care să includă eliminarea sau reducerea semnificativă a taxelor vamale.

Cu toate acestea, țintirea serviciilor valoroase oferite de Silicon Valley riscă să dezlănțuie furia Administrației Trump, care s-a plâns în mod repetat și cu voce tare de regulile introduse de UE în ultimii ani pentru a reduce puterea companiilor Big Tech.

Se consideră că Comisia UE se află în etapele finale ale investigațiilor Digital Markets Act asupra Meta și Apple, un proces atent monitorizat care ar putea duce la amenzi usturătoare. Guvernul insistă că ancheta este complet separată de negocierile comerciale, dar coincidența momentului apariției celor două piste a pregătit scena pentru o confruntare posibil explozivă.

„Expunem clar poziția noastră, iar americanii fac același lucru. Și aceasta este esența fiecărei negocieri: nimic nu este convenit până când nu este totul stabilit. Și cred că, fie că este vorba de comerț cu bunuri industriale sau cu bunuri digitale, avem dreptul să prezentăm toate aspectele situației”, a spus Ursula von der Leyen. „Pentru ele (companiile Big Tech), Europa este o piață foarte atractivă și bogată. Are 450 de milioane de persoane care în comparație cu restul lumii au un nivel ridicat de trai și timp liber. Asta înseamnă că în Europa există o cifră de afaceri uriașă și profituri uriașe din serviciile digitale. Nicio companie nu vrea să piardă accesul la această piață”.

În timp ce Europa se confruntă cu un „tarif reciproc” punitiv de 20%, China a fost lovită de o taxă uimitoare de 145%, declanșând o disputa comercială în toată regula cu Beijingul, care a răspuns prin creșterea taxelor la niveluri similare. Tarifele sunt atât de mari încât cele două piețe au devenit efectiv închise una față de cealaltă, alimentând temerile că China, în căutarea unei piețe alternative, își va reorienta masiv exporturile low-cost către Europa.

Comisia UE va rămâne „foarte vigilentă”, pentru a se asigura că „furtuna” nu se va concretiza, a spus Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, întrebată dacă Europa ar trebui „să aibă încredere în chinezi”, nu a negat speculațiile tot mai mari despre o apropiere.

„În principiu, dacă condițiile de acces pe piață devin mai dificile pentru un mare partener comercial precum Statele Unite, este clar că căutăm noi parteneri comerciali care să faciliteze accesul companiilor noastre la noi piețe”, a răspuns Ursula von der Leyen. Președinta Comisiei UE, care în timpul primului ei mandat a promovat o strategie de „reducere a riscurilor” pentru a negocia cu China, și-a atenuat poziția în ultimele săptămâni, vorbind în schimb despre o politică externă „tranzacțională”, care poate duce la un angajament „constructiv” cu țări care nu împărtășesc neapărat valorile fundamentale ale blocului, cum ar fi China.

Cu toate acestea, parteneriatul „fără limite” dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin este destinat să reprezinte un obstacol în calea oricăror încercări de dezgheț. În interviu Ursula von der Leyen a avertizat că „ambițiile imperialiste” ale lui Putin l-ar putea determina să atace un stat membru NATO sau UE în viitor. Mai multe agenții de informații secrete estimează că Kremlinul ar putea fi pregătit pentru un astfel de atac până în 2030.

Întrucât Trump nu arată nicio intenție de a aproba noi ajutoare militare sau financiare pentru Ucraina, Europa se grăbește să plătească factura și să umple golul, chiar dacă capacitățile sale nu sunt la înălțimea puterii americane. În paralel, aliații occidentali au creat o „coaliție a celor dispuși” să-i ofere garanții de securitate Kievului și să protejeze un posibil acord de pace.

„Țara s-a apărat în mod curajos cu ajutorul aliaților săi”, a spus Ursula von der Leyen, când a fost întrebată dacă Europa ar putea sprijini singură Ucraina. „Este extrem de important să ne demonstrăm puterea, pentru că de la bun început Putin a calculat că sprijinul pentru Ucraina se va prăbuși. De fapt s-a întâmplat contrariul”.