Una dintre cele cinci judecătoare achitate în dosarul de corupere, în privința căreia CSM a propus eliberarea din funcție, încearcă să revină în sistem: CSJ a respins solicitarea de suspendare a hotărârii CSM
Judecătoarea Svetlana Tizu, una dintre cele cinci magistrate achitate într-un dosar de corupere pasivă și pronunţare a unei decizii contrare legii, căreia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a respins solicitarea de a fi înaintată pentru a fi numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă și a propus eliberarea sa din funcție, încearcă să revină în sistemul judecătoresc. Tizu a contestat hotărârea CSM, solicitând instanței supreme de judecată să suspende executarea actului până va lua o decizie privind anularea.
Astfel, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins vineri, 17 mai, cererea Svetlanei Tizu cu privire la suspendarea actului administrativ contestat – hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 474/30 din 24 octombrie 2023, ca neîntemeiată.
Pe 24 octombrie 2023, CSM a respins cererea judecătoarei Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În plus, s-a propus președintei eliberarea Svetlanei Tizu din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău. Cu puțin timp înainte, la data de 10 octombrie, fusese anulată suspendare din funcție a judecătoarei Svetlana Tizu.
Tizu a solicitat în repetate rânduri CSM să-și anuleze actul emis, cereri respinse de Consiliu.
„Motivul respingerii cererii (de numire în funcție până la atingerea plafonului n.r.) a constituit faptul că judecătorul Svetlana Tizu pe parcursul anului 2018 a admis fapte reprobabile, fiind apreciate prin lipsa de integritate și nu se bucură de o bună reputație”, a menționat Tizu în fața CSM, se arată în ultima decizie adoptată de CSM în privința magistratei, din luna februarie 2024.
„Unicul întreținător al familiei”
Tizu a înaintat acțiunea împotriva CSM în noiembrie 2023, solicitând instanței supreme să suspende executarea actului până când urma să fie luată o decizie de către CSJ. Motivul invocat de magistrată a fost că „până la examinarea cauzei pe fond, judecătoarea are interdicţia legală de a ocupa un alt loc de muncă, de a munci, astfel fiind lipsită de orice sursă de existenţă, în mod abuziv, inclusiv pe perioada 23 octombrie 2018 – 10 octombrie 2023, fiind unicul întreținător al familiei”.
„Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inexistența unor elemente ce ar institui evident şi fără depășirea limitelor fondului pricinii suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ defavorabil vizat, pe care reclamanta l-a contestat. Or, astfel încât soluționarea lor poate fi realizată doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării. Argumentele reclamantei cu privire la lipsa temeiurilor de a considera necorespunderea ei cu funcția de judecător, se referă la fondul cauzei.
Cu referire la argumentul reclamantei cu privire la lipsa sursei de venit în legătură cu emiterea actului administrativ contestat, completul de judecată consideră că acest temei nu poate fi considerat ca existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, or în cazul depunerii unei acțiuni în contențios administrativ și ulterior, emiterii de către instanța de judecată a unei hotărârii de admiterea a acțiunii, Tizu Svetlana se va considera repusă în toate drepturile sale. Mai mult, însăși reclamanta descrie pretinsul prejudiciu ca fiind reparabil prin posibilitatea de a încasa plățile salariale pentru perioada suspendării din funcție”, subliniază completul de judecată format din Stela Procopciuc (președinta CSJ și președinta completului), Ion Malanciuc și Diana Stănilă.
Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecător prin decretul Președintelui Republicii Moldova din 4 februarie 2015, la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, pe un termen de 5 ani.
În noiembrie 2015, CSM a luat act de demersul membrei Consiliului, Tatiana Răducanu, referitor la acțiunile judecătoarei Svetlana Tizu de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, privind „articolul difuzat în presa internațională, referitor la faptul că magistrata a postat pe pagina sa de „Facebook” fotografii în haine provocatoare și revelatoare, fapt ce a dus la încălcarea Codului de etică al judecătorului. Iar, prin urmare judecătorul Svetlana Tizu a fost atenționată referitor la acțiunile efectuate”, se arată în decizia CSM din octombrie 2023.
La 4 februarie 2020 a expirat termenul de 5 ani de numire inițial în funcție a judecătoarei Svetlana Tizu.
Circumstanțele cauzei penale, suspendarea și anularea suspendării din funcție a judecătoarei Svetlana Tizu
La 23 octombrie 2018, în adresa CSM a fost înregistrată sesizarea procurorului general, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului de la Judecătoria Chișinău, Svetlana Tizu. Temei pentru sesizare a constituit următoarea bănuială:
„În gestiunea judecătorului de instrucție de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Svetlana Tizu, se afla la examinare, în ordinea prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, plângerea lui Vadim Scarlat împotriva acțiunilor organului de urmărire penală și ale procurorului.
Astfel, în anul 2018, Vadim Scarlat, urmărind soluționarea pozitivă a plângerii sale, s-a adresat cunoscutului său Vitalie Furtună, care activează în calitate de asistent judiciar în cadrul Curții de Apel Chișinău, ca prin intermediul acestuia să ofere mijloace bănești judecătoarei.
Acesta, folosindu-se de situația sa de serviciu, precum și de relațiile sale în cadrul autorității judecătorești, în scopul de a soluționa pozitiv sarcina pusă, cunoscând despre faptul că plângerea acestuia a fost repartizată pentru examinare judecătorului de instrucție de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Svetlana Tizu, inclusiv cunoscând despre faptul că o judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău se afla în relații apropiate cu aceasta, în luna septembrie 2018 s-a adresat acestui judecător, ca să intervină către Svetlana Tizu în vederea adoptării unei încheieri în favoarea lui Vadim Scarlat contra unei remunerații ilicite ce nu i se cuvine.
În luna septembrie 2018, judecătorul de la CA, i-ar fi promis și i-ar fi dat 2000 euro Svetlanei Tizu, pentru emiterea unei încheieri favorabile lui Vadim Scarlat. Ca urmare, la 10 septembrie 2018, judecătorul Svetlana Tizu a admis plângerea lui Vadim Scarlat, anulând ordonanțele emise de reprezentantul organului de urmărire penală și de procuror. În aceste circumstanțe, din materialele procesului penal, procurorul general a constatat existența unei bănuieli rezonabile privind comiterea de judecătorul Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru) a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, manifestată prin acceptarea și primirea, prin mijlocitor, de o persoană cu funcție de demnitate publică de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini și a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”.
Ulterior, la 22 noiembrie 2018, în adresa CSM a parvenit sesizarea procurorului general, Eduard Harunjen, cu solicitarea de eliberare a acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătoarei Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza existenței bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal.
Temei pentru sesizare a constituit „bănuială rezonabilă” că, la 15 noiembrie 2018, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, în condițiile art. 262 alin. (3) Cod de procedură penală, cu privire la identificarea unor „temeiuri rezonabile” de comitere de către judecătoarea Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, desemnat cu atribuțiile judecătorului de 3 instrucție, posibil în complicitate cu alte persoane, a infracțiunii prevăzute de art. 307 Cod penal, în procesul examinării plângerii lui Vadim Scarlat în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală și emiterii încheierii din data de 10 septembrie 2018. Procurorul general a menționat în sesizare că încheierea din data de 10 septembrie 2018 prezenta premise de a fi considerată ca emisă cu bună știință contrar legii, urmare a unui comportament condiționat abuziv al magistratei Svetlana Tizu.
Totuși, la prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 17 martie 2021, s-a dispus achitarea Svetlanei Tizu pe ambele capete de învinuirea, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Ulterior, Sentința Judecătoriei Chișinău din martie 2021 a fost contestată de către procurorul în Procuratura Anticorupție, avocatul în interesele lui Vitalie Furtună, părțile vătămate și avocatul Anatolie Ceachir Anatolie în interesele judecătoarei Liubovi Brînză.
Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat s-au respins ca nefondate apelurile declarate. S-a admis în parte apelul declarat de avocatul Anatolie Ceachir. Astfel, s-a achitat Liubovi Brînză, învinuită de corpure activă. În rest sentința judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 martie 2021, s-a menținut. Decizia Curții de Apel Comrat din 28 iune 2023 a fost atacată de procuror și o parte vătămată.
