Principală  —  IMPORTANTE   —   Un obiect neautorizat a pătruns…

Un obiect neautorizat a pătruns în spațiul aerian al R. Moldova, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, anunță Ministerul Apărării

Imagine simbol foto: euronews

În contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale anunță sâmbătă, 26 septembrie, despre un zbor neautorizat în spațiul aerian național, fiind înregistrat la ora 11:16.

Obiectul aerian a intrat în spațiul național la ora 11:16, din direcția localității Stepanivka, regiunea Odesa, Ucraina, traversând frontiera de stat în direcția localității Novocotovsc, segmentul transnistrean, se spune într-un comunicat al Ministerului Apărării (MA).

„La ora 11:18, obiectul a părăsit spațiul aerian național, traversând frontiera de stat din direcția localității Pervomaisc, segmentul transnistrean, în direcția localității Lîmanske, regiunea Odesa, Ucraina (…).

Serviciul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al R. Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii”, subliniază instituția.

De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina până pe 22 septembrie 2026, spațiul aerian al R. Moldova a fost survolat de 76 de obiecte zburătoare. Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM), numărul incidentelor cu drone în spațiul aerian al R. Moldova a crescut simțitor pe parcursul ultimelor luni, fiind înregistrate și cazuri de explozii. În 2022 au fost înregistrare 4 cazuri de survolare a spațiului aerian, în 2023 – 6, în 2024 – 10, în 2025 – 17, iar de la începutul anului 2026 – 39 de cazuri.

Doar în perioada 1 august – 22 septembrie, 28 de drone au invadat spațiul aerian al țării. Dintre acestea, cinci s-au prăbușit pe teritoriul nostru, iar în alte cazuri au fost găsite fragmente de drone în câmpuri.

Trei dintre acestea au căzut în zonele extravilane ale satelor Talmaza și Crocmaz din r. Ștefan-Vodă, dar și în satul Mihăilenii Vechi, Rîșcani, fără a provoca victime. În toate cazurile, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a condamnat incidentele și a calificat încălcarea spațiului aerian drept o încălcare gravă a suveranității și un risc direct pentru siguranța cetățenilor. Dar ce poate face statul, în afară de a condamna, pentru a-și proteja cetățenii?

Ministrul Apărării „nu exclude cazurile letale în următoarea perioadă”

În urma atacului cu drone din noaptea de 8 spre 9 septembrie în zona punctului de trecere Tudora (R. Moldova) – Starokazacie (Ucraina), doi ucraineni au decedat, iar alte două persoane, printre care și un cetățean al R. Moldova, au fost rănite. În urma atacului, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, admitea că R. Moldova „cu greu ține pasul pentru a dezvolta sistemele de apărare împotriva sistemelor de atac ale Federației Ruse” și că „nu exclude cazurile letale în următoarea perioadă”.

Totodată, oficialul spunea că elaborarea sistemelor de informații sau dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană „durează ani întregi pentru țări cu economii mult mai dezvoltate și capacități militare mult mai avansate ca R. Moldova”.


Ministrul a făcut referire la ajutorul în valoare de 120 de milioane de euro aprobat de Uniunea Europeană în iulie 2026 „în vederea consolidării capabilităților de apărare aeriană ale țării”.

Oficialul menționa însă că acești bani vor fi folosiți pentru achiziționarea pentru R. Moldova a unui sistem de apărare antiaeriană de detectare și nimicire a țintelor aeriene de rază medie. Doar că „nu este sigur dacă acești bani vor ajunge sau că acesta va fi livrat în termenul stabilit de trei ani, posibil să fie și mai târziu”, preciza Nosatîi.

De câți bani e nevoie pentru a proteja spațiul aerian? „Informații clasificate”

La începutul lunii septembrie, ZdG a întrebat autoritățile câți bani ar trebui investiți pentru ca R. Moldova să aibă o capacitate reală de protejare a spațiului aerian împotriva dronelor. După aproape două săptămâni, Ministerul Apărării (MA) ne-a răspuns că „valoarea investițiilor depinde de nivelul de acoperire, configurația sistemului și cantitatea echipamentelor necesare”, dar și că „datele detaliate privind necesarul de capabilități și costurile programelor strategice sunt informații clasificate”.

Am întrebat MA dacă a făcut o estimare financiară pentru dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană adaptat noilor amenințări, dar și la această întrebare instituția a evitat să ofere date concrete. „MA evaluează și actualizează permanent planurile de dezvoltare și achiziții strategice. Estimările sunt ajustate în funcție de amenințări, resursele disponibile, ofertele producătorilor și sprijinul partenerilor externi. Informațiile financiare detaliate cu acces limitat nu pot fi comunicate public”, se precizează în răspunsul MA. 

Invitat la podcastul ZdG „Detectorul de Falsuri”, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la MA, a evitat și el să menționeze o cifră, precizând doar că bugetul public al MA este de circa două miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 100 de milioane de euro. „Nu cred că în Europa găsim bugete mai mici. Poate doar în Malta”, a punctat acesta. El a mai adăugat că tehnologia dronelor utilizate în războiul din Ucraina evoluează, de asemenea, foarte rapid. Potrivit secretarului de stat, dacă primele aparate zburau cu viteză de aproximativ 100–200 de kilometri pe oră, noile generații de drone Șahed sau Gheran pot atinge aproximativ 600 de kilometri pe oră sau chiar mai mult.