ULTIMA ORĂ Rezultatele alegerilor prezidențiale după procesarea a 100% din procesele verbale. Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor duela în turul II. Câte voturi a obținut fiecare
Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, după ce au fost procesate 100% din procesele verbale. Astfel, cu o diferență de peste 250 de mii de voturi în favoarea Maiei Sandu, cetățenii din R. Moldova au decis că Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor duela în turul II.
Astfel, potrivit CEC, pentru Maia Sandu au votat 42,45% din populație, adică – 656 354 de voturi, în timp ce pentru Alexandr Stoianoglo și-au dat votul 25,98% dintre alegători, adică cu 254 628 de voturi mai puține decât pentru Maia Sandu. Stoianoglo a obținut 401 726 de voturi.
La 3 noiembrie, R. Moldova își va alege președintele în cadrul turului II. Anterior, ZdG a realizat profilul tuturor candidaților la prezidențiale.
Candidata PAS – Maia Sandu, a treia oară într-un scrutin prezidențial
Alegerile prezidențiale din 2016. Maia Sandu este candidata comună a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat din Moldova și Platformei „DA”, după ce Andrei Năstase s-a retras din cursă în favoarea ei. În cadrul primului tur al scrutinului prezidențial din 2016, Maia Sandu se plasează pe locul doi, obținând un scor de 38,71%. Pierde alegerile în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor, obținând 47,89%.
Alegerile prezidențiale din 2020. Maia Sandu candidează pentru a doua oară la funcția de președinte al R. Moldova, fiind susținută de această dată doar de PAS. În 2020, în cadrul primului tur, Sandu se plasează pe locul 1 cu 36,16%. În cadrul celui de-al doilea tur, aceasta își menține prima poziție cu 57,72% și devine prima femeie președintă din istoria R. Moldova.
Alegerile prezidențiale din 2024. Maia Sandu este desemnată candidată a PAS pentru scrutinul din 20 octombrie, intrând în cursă pentru al doilea mandat prezidențial.
Maia Sandu – ministră în guvernele PLDM, conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, prim-ministră cu voturile socialiștilor și fondatoare de partid
Între 2012 și 2015, Maia Sandu a fost asociată Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat. Sandu s-a perindat în calitate de ministră a Educației în guvernele conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, toate formate de PLDM.
În iulie 2015, Maia Sandu a fost la un pas de a deveni premier, fiind propusă de PLDM pentru această funcție. Liderii Partidului Democrat și Partidului Liberal, formațiuni care făceau parte din Alianța pentru Integrare Europeană III, au refuzat să analizeze această opțiune.
Declarându-se dezamăgită de clasa politică, Maia Sandu a creat în 2016 PAS. În același an, Sandu s-a alăturat protestelor inițiate de Platforma „DA” împotriva guvernului de atunci, subordonat oligarhului Vladimir Plahotniuc.
În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu a ajuns în Parlament, însă în scurt timp, la 8 iunie 2019, a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a R. Moldova cu voturile unei alianțe formate din PAS și Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), alianță care a dus la pierderea puterii de către Vladimir Plahotniuc și la fuga acestuia din țară. La 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură tot cu voturile socialiștilor.
Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005-2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr, şi nu de Igor Dodon, aşa cum s-a vehiculat în presă. Maia Sandu a renunţat la minister cu doar câteva luni înainte ca la şefia MEC să fie învestit Igor Dodon.
După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a „înrolat” în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă în domeniul reformei administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind în 2010 unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale.
Veniturile Maiei Sandu în 2023: circa 350 de mii de lei de la Președinție și 8000 de euro din vânzarea mașinii
Potrivit celei mai recente declarații depuse de Sandu la Comisia Electorală Centrală (CEC), în ultimii ani, candidata PAS la prezidențiale nu a făcut achiziții, în schimb – a vândut mașina de model Toyota Rav 4 pe care o deținea, obținând astfel 8000 de euro. Sandu explică în cadrul podcastului „Mulțumesc pentru întrebare” cu Nata Albot că a înstrăinat automobilul pentru că „nu prea am posibilitatea din perspectiva regulilor de securitate să conduc mult, chiar dacă eu am mai condus la distanțe scurte. În același timp, a fost și o sursă suplimentară de venit.” În 2023, aceasta declară circa 350 de mii de lei obținuți de la Președinție, dintre care aproape 100 de mii provin din diurne pentru deplasări peste hotare.
Chiar dacă în spațiul public au apărut informații despre o posibilă casă a Maiei Sandu, ZdG a dezmințit informațiile, confruntându-le cu datele de la cadastru și realitatea de la fața locului. Casa despre care se scria că i-ar aparține este, de fapt, a surorii sale, iar casa atribuită surorii sale este, de fapt, a unei familii care nu are nicio legătură directă cu actuala președintă. Sandu locuiește în continuare într-un apartament de 74 de metri pătrați, procurat în 2001.
Premii de zeci de mii de euro
În ianuarie 2024, Maiei Sandu i-a fost conferit premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, recompensat cu 30 de mii de euro. După multe discuții în spațiul public, bazate pe legislația care nu îi permite Maiei Sandu să primească un asemenea premiu de natură financiară, actuala președintă a anunțat că îl va dona Asociației Obștești „Prietena Mea”, fondată de Ludmila Adamciuc.
În martie curent, orașul Leipzig din Germania i-a oferit președintei Republicii Moldova Premiul Leipzig Robert Blum pentru Democrație, acesta fiind însoțit de 25 de mii de euro. Recompensa financiară a fost donată unei biserici subordonate Mitropoliei Moldovei.
Acuzații ce planează în jurul Maiei Sandu
Procuror general european. În 2019, Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate: „De asemenea, noi vom înainta propunerea de a-l demisiona pe procurorul general și de a aduce unul european în locul lui.” Promisiunea însă nu a fost realizată.
Garanții de stat pentru băncile implicate în frauda bancară. Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci – Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei ce a fost făcută publică de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie?”
Maia Sandu, citată în instanță în dosarul concesionării Aeroportului. Potrivit deciziei din mai 2024 a magistraților de la Judecătoria Chișinău, Sediul Buiucani, Maia Sandu urmează a fi audiată în instanță ca martoră în dosarul concesionării Aeroportului. Solicitarea de a-i invita ca martori pe foștii membri ai executivului și ai Consiliului național pentru parteneriatul public-privat a venit din partea avocaților inculpaților din acel dosar, inclusiv din partea lui Iurie Leancă, cel care era atunci premier. Totuși, într-o reacție, reprezentanții Președinției susțin că „Maia Sandu nu a votat concesionarea Aeroportului către Avia Invest și a spus acest lucru de nenumărate ori – fapt ce poate fi probat ușor din înregistrarea video a ședinței de Guvern.”
Alexandr Stoianoglo – între politică și justiție
Procuror. Imediat după absolvirea Universității de Stat din Moldova în domeniul dreptului, este angajat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. La scurt timp însă, este numit în funcția de procuror la Procuratura Unității Administrativ Teritoriale (UTA) Găgăuzia. În 2001, revine la Chișinău, devenind adjunctul procurorului general.
Avocat. În 2007, la expirarea mandatului de procuror, Stoianoglo își deschide propriul birou de avocatură.
Deputat PDM. În perioada 2009-2014, Alexandr Stoianoglo a fost afiliat Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune de centru-dreapta. A ajuns de două ori consecutiv deputat din partea PDM, în iulie 2009 și noiembrie 2010. Fiind deputat, a făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană.
Candidat la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. În cadrul alegerilor din 22 martie 2015, Stoianoglo candidează independent pentru mandatul de bașcan al Găgăuziei, obținând un scor care l-a plasat pe locul șase.
Procuror general. În 2019, Stoianoglo revine din politică în justiție. Este numit în calitate de procuror general, prin decret prezidențial, de către Igor Dodon, urmare a unui concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor. Nu și-a dus însă mandatul de procuror general la final, fiind suspendat din funcție în 2021 ca urmare a începerii cercetării sale pentru fals în declarații, corupere pasivă, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.
Stoianoglo, vizat în șase cauze penale
Numele candidatului PSRM la alegerile prezidențiale apare în șase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare.
În una dintre cauzele penale în care este cercetat, Stoianoglo este învinuit de procurori că „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale. Dosarul se află în instanță din vara anului 2022.
Din toamna anului 2022, pe masa magistraților a ajuns un alt dosar în care este cercetat Stoianoglo, acesta fiind învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare.
La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo a fost învinuit de îmbogățire ilicită în aprilie 2023. Despre cel de-al doilea dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu acuzatorii de stat nu au oferit mai multe informații.
Doar în unul dintre dosarele expediate de PA a fost pronunțată sentința de către prima instanță, în februarie 2024, în cauza penală în care Stoianoglo a fost învinuit că și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 160 de mii de lei. Acesta a fost achitat, împreună cu o fostă subalternă. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, indicând că acțiunile imputate ar fi trebuit să fie verificate sub prisma art. 329 din Codul penal – neglijență în serviciu. PA a contestat decizia.
O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.
Stoianoglo, fără venituri considerabile și cu o datorie de 200 de mii de lei
Potrivit celei mai recente declarații depuse de Stoianoglo la Comisia Electorală Centrală (CEC), în ultimii ani, acesta nu a făcut achiziții și nu a vândut niciun bun, de trei ani în declarație figurând aceleași bunuri mobile și imobile. Mai mult, în 2023, acesta declară doar 50 de mii de lei drept salariu – circa 4000 de lei lunar. Alte venituri Stoianoglo nu declară.
Familia Stoianoglo deține în proprietate două imobile – un apartament de 161 de metri pătrați, în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați, în valoare de 844 de mii de lei.
Potrivit documentului, familia Stoianoglo deține două mașini – un Hyundai Tucson fabricat în 2021 și cumpărat în același ani cu 575 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.
În 2023, Stoianoglo declară un venit de circa 50 de mii de lei și o datorie de 200 de mii de lei către Alexandr Sicinski, nume similar cu cel al unui avocat, pe care se angajează să o întoarcă până în 2026.
Încăperea de 60 de metri pătrați, amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău, a fost utilizată drept spațiu pentru un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo – Opium Beauty Salon. În aprilie 2021 compania a fost închisă.
Controverse
Relația Stoianoglo-Platon. Potrivit procurorilor Anticorupție, Platon și Stoianoglo s-ar fi întâlnit în fiecare zi de sâmbătă, după ce Stoianoglo, în calitate de procuror general, avea ședințele cu procurorii care investigau dosarele în privința lui Platon. „Acest lucru este demonstrat de mai multe probe, inclusiv și de înscrisurile din agenda fostului procuror general”, susțin acuzatorii. De asemenea, oamenii legii declară că dețin probe care demonstrează că soția procurorului general a fost înregistrată în calitate de beneficiară efectivă a întreprinderilor din Ucraina controlate de Platon.
Performanța în calitate de procuror general. Nesatisfăcător – acesta este calificativul primit de procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo din partea Comisiei care i-a evaluat în 2022 performanțele.
A pledat pentru „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă” și nu a votat pentru condamnarea comunismului. În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană care nu au votat pentru condamnarea comunismului. „Da, eu am fost la şedinţă, dar am ieşit când s-a votat asta. Nu am fost de acord cu condamnarea comunismului. Nu înţeleg de ce era nevoie de asta. Acolo unde eu locuiesc (în Găgăuzia, n.r.), oamenii nu susţin asta”, a declarat atunci Stoianoglo. În 2014, unul dintre ultimele proiecte de lege semnate de Stoianoglo a fost cel privind „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă”. Deși s-a aflat în examinare mai bine de un an, în mai 2015 a fost retras.
Dosarul „Kuliok”. În 2020, Procuratura Generală sub conducerea lui Stoianoglo a refuzat să inițieze un dosar penal în cazul „kuliokului” propus de către Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon. „Eu sunt convins că acolo erau bani. Dar una este ceea ce cred eu și cu totul altceva este să putem dovedi acest lucru. Noi dovezi nu avem” – astfel argumenta Stoianoglo motivul pentru care nu a fost inițiat un dosar pe această cauză. Dosarul „Kuliok” a fost redeschis după suspendarea lui Stoianoglo și se examinează la Curtea Supremă de Justiție.
