ULTIMA ORĂ 30 de zile de arest preventiv pentru șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, vizat într-un dosar de corupție
Șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, vizat în dosarul privind manipularea datelor Interpol, urmează să fie plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au admis joi, 6 iunie, demersul procurorilor, anunță Procuratura Anticorupție (PA) printr-un comunicat.
Conform PA, pe 5 iunie 2024 au fost efectuate percheziții în privința altei persoane, în urma cărora aceasta a fost reținută. Dintre cele cinci persoane reținute, patru au fost eliberate de către procurori, după „aprecierea că nu există temei pentru aplicarea măsurii preventive, adică riscul de eschivare de împiedicare a bunei desfășurări a justiției și de săvârșire a altor infracțiuni”.
„Totodată, pe 5 iunie 2024, Procuratura Anticorupție a depus un demers la judecătorul de instrucție, solicitând aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de zile în privința șefului Centrului Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne.
Ședința de judecată a avut loc astăzi, 6 iunie 2024, ora 11:00, iar în rezultatul examinării demersului Procuraturii Anticorupție, judecătorul de instrucție a admis demersul și a dispus aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pentru o perioadă 30 de zile. La moment, acesta are calitate de învinuit, fiindu-i adus la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire la 05 iunie 2024. Cu detalii suplimentare vom reveni ulterior”, se spune în comunicatul PA.
Înainte ca instanța să se pronunțe, procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a declarat pentru jurnaliștii de la TV8 că funcționarul este acuzat de corupere pasivă (două capete de acuzare), fără a oferi prea multe detalii.
„La moment sunt acțiuni în desfășurare. Sunt persoane vizate pe care le-am identificat în această schemă, care sunt încă în libertate. Încă nu au fost localizate și nu au fost reținute. De asta, din punct de vedere al anchetei este foarte important să facem publice doar informațiile care sunt absolut necesare în acest moment. Nu facem asta pentru a ascunde careva fapte, dar pentru că este foarte important să putem localiza absolut toate persoanele (…)”, a precizat Veronica Dragalin pentru sursa citată.
Țentiu a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a evitat să dea detalii despre identitatea celorlalte persoane reținute și dacă, astăzi, în fața instanței vor fi aduși și alți bănuiți.
33 de percheziții în cadrul unei anchete comune între R. Moldova și Franța
Marți, 4 iunie, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat, în cadrul unui briefing de presă, că procurorii anticorupție și organele de drept din alte țări au efectuat percheziții în cadrul unei anchete comune între R. Moldova și Republica Franceză, cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din țara noastră și din alte țări primesc mită „pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a notificărilor roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională”.
- O notificare roșie este o solicitare adresată autorităților de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre își aplică propriile legi pentru a decide acțiunile întreprinse pe baza unei notificări roșie.
Conform Veronicăi Dragalin, presupusele sume plătite de beneficiarii acestei scheme se ridică la câteva milioane de dolari SUA. În urma a 33 de percheziții, patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. În timpul descinderilor, procurori și ofițeri anticorupție au ridicat dispozitive digitale, inclusiv telefoane mobile, laptopuri și calculatoare, alte obiecte și documente, care urmează să fie examinate din punct de vedere al relevanței și concludenții pentru cauza penală.
Persoanele publice implicate în schema de corupție
Vitalie Pîrlog a fost între anii 2001 şi 2006 reprezentant al Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), pentru ca între 2006 şi 2009 să ocupe funcţia de ministru al Justiţiei. După plecarea comuniştilor, Pîrlog a plecat şi el din instituţiile statului. Din 2009, acesta a fondat şi a condus Asociaţia Obştească „Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului”, care, la fondare, şi-a propus drept scop „promovarea principiilor democratismului, supremaţiei legii, guvernării responsabile”.
În noiembrie 2016, acesta a fost ales cu majoritate de voturi membru al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF) pentru un mandat de cinci ani, iar la 11 martie 2017, a fost ales Președinte al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF). Tot el a fost în perioada 21 decembrie 2017 – 21 februarie 2018 director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, fiind numit de Parlamentul controlat atunci de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Ziarul de Gardă a scris anterior despre casa de milioane şi maşina „împrumutată” deținute de Pîrlog.
Un alt bănuit este avocatul Oleg Mîţa, care l-a apărat pe liderul interlop Vladimir Moscalciuc, alias Makena şi pe fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi. Acesta deține licență de avocat din 2010. În 2008, acesta deținea funcția de consilier al directorului SIS, când la șefia instituției se afla Artur Reșetnicov, unul din cei 13 foști deputați comuniști cercetați pentru îmbogățire ilicită după ce au aderat la partidul condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Mihail Vodă, șeful Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului de Interne, a fost numit în funcție în martie 2023, iar Viorel Țentiu este șeful Biroului Interpol de la Chișinău din 2016.
Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, Viorel Țentiu locuiește într-un apartament de 56 de metri pătrați, obținut în anul 2000 și conduce, de 11 ani, o mașină (Toyota Corolla) de 4200 de euro.