UE permite, din nou, exportul de metal uzat în R. Moldova. Firma unui inculpat în dosarul Metalferos și Uzina Metalurgică de la Rîbnița – principalii importatori de deșeuri metalice europene în 2021
O companie a unui inculpat din dosarul Metalferos se regăsește într-o listă scurtă, cu doar cinci agenți economici, care au importat pe parcursul anului 2021 deșeuri de metale din Uniunea Europeană, procedură suspendată în luna octombrie 2021 și reluată la începutul lunii aprilie curent.
Firma BPM-Trade, acuzată că ar urmări monopolizarea pieței metalelor din R. Moldova, dar și de faptul că ar fi beneficiara solicitării Guvernului de la Chișinău prin care a fost anulată interdicția de a exporta fier uzat din țările Uniunii Europene, nu a importat anul trecut deșeuri metalice în R. Moldova. În schimb, în lista de importatori se află Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița, care colaborează cu BPM-Trade, fiind transportator și distribuitorul exclusiv al acesteia.
Cinci companii – aproape 350 de mii de tone de metal uzat importat din UE, în decurs de un an
Pentru documentarea anchetei referitoare la piața metalelor uzate din R. Moldova, „În căutarea monopolului de pe piața metalelor”, publicată anterior, ZdG a solicitat de la Serviciul Vamal (SV) date despre companiile care au importat în R. Moldova, pe parcursul anului 2021, deșeuri metalice din UE.
Astfel, potrivit SV, care ne-a oferit informațiile abia după publicarea anchetei, cele cinci companii care au importat deșeuri de metale din UE, în perioada 1 ianuarie 2021 – 31 ianuarie 2022, au adus în țară nu mai puțin de 346 089 de tone, potrivit datelor Serviciului Vamal, oferite la solicitarea ZdG. SV nu a precizat ce cantitate de deșeuri metalice a importat fiecare companie, pe motiv că „aceste date se consideră cu acces limitat, potrivit art.17 al Codului Vamal al R. Moldova”.
Doar două dintre companiile importatoare au însă afaceri cu metal uzat: Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița și compania Vladorud SRL.
Membru al grupării Pelin, acuzat în dosarul Metalferos
Vladorud SRL este fondată și administrată în prezent de Andrei Șacun – una dintre cele opt persoane acuzate de spălare de bani în dosarul „Metalferos”. Cauza penală a fost expediată în instanță la 8 februarie 2022. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, printre cei acuzați în acest dosar se numără Nicolae Pelin, așa-numitul „bancher negru” al Metalferos, Andrei Țulea, Serghei Malihatca, Lilia Zarețcaia, Evghenia Cocearovscaia, Eugenia Tureac și Olga Borisova. La fel ca Andrei Șacun, aceștia sunt administratori și fondatori ai mai multor companii intermediare, prin intermediul cărora compania Metalferos cumpăra deșeuri de metale, astfel fiind majorat prețul de achiziție.
O primă ședință de judecată a avut loc la 28 februarie 2022, aceasta fiind întreruptă, după ce s-a stabilit identitatea inculpaților. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 6 iunie 2022.
Între timp, au fost lichidate câteva dintre companiile intermediare conduse de cei vizați în dosarul penal examinat în instanță pentru spălare de bani, la fel ca și cea pe care a condus-o Andrei Șacun – Antei Plus SRL, inactivă din mai 2020. Factorii de conducere ai firmei Antei Plus SRL și ai unei alte companii, Borolcon SRL, la fel ca și cei de la Metalferos, erau vizați în dosarul inițiat de procurori încă în 2019, potrivit unor documente din cadrul anchetei, făcute publice de Rise Moldova. Ulterior, Antei Plus SRL a fost administrată de o altă persoană, până la lichidare.
Anterior, firma condusă în prezent de Andrei Șacun, Vladorud SRL, era deținută de Vladimir Conopleanchin. Ambii au donat câte 26 de mii de lei pentru Blocul electoral Renato Usatîi, în campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, după cum se arată în rapoartele financiare publicate pe pagina CEC. Conopleanchin figurează ca manager, iar Șacun – în calitate de contabil-șef. CEC nu face publice locul de muncă al donatorilor, acestea fiind considerate date cu caracter personal.
L-am contactat pe Andrei Șacun pentru un comentariu, însă el nu a dorit să discute, invocând faptul că este la serviciu și a închis telefonul. „Sunt la lucru acum, nu pot să vorbesc și nu am poftă. Sunt ocupat. O zi bună!” – doar atât a comentat Andrei Șacun. Am insistat și ulterior să discutăm cu el, însă el a refuzat categoric. „Încerc să fiu amabil și vă spun încă o dată că sunt ocupat și nu pot să vă acord timp”, a spus Șacun.
Uzina Metalurgică de la Rîbnița – în așteptarea unei decizii privind autorizația de mediu, după un control „inopinat”, printre importatorii de deșeuri metalice din UE în 2021
Uzina Metalurgică de la Rîbnița, celălalt importator de deșeuri metalice din UE, se află sub jurisdicția autorităților constituționale de la Chișinău, dar, de facto, este controlată de administrația separatistă și face parte din așa-numita „proprietate de stat”. Până în 2015 aceasta era proprietatea holdingul rusesc „Metallinvest”, deținut de omul de afaceri Alişer Usmanov. După ce a întâmpinat mai multe probleme economice, uzina a fost vândută autorităților nerecunoscute de la Tiraspol.
Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița în 2021 a importat deșeuri metalice din UE, deși nu deține autorizație de mediu care i-ar permite să facă, legal, acest gen de activitate. ZdG a scris în cadrul anchetei privind piața metalelor că Uzina solicitase două autorizații de mediu, dar Biroul de Reintegrare susținea că nu se permite acolo accesul inspectorilor de mediu.
Un control a fost efectuat, totuși, iar despre asta s-a aflat după ce unul dintre liderii Platformei DA, Alexandr Slusari, a făcut public acest lucru. Solicitați de ZdG, reprezentanții Ministerului Mediului au infirmat aceste date, ca ulterior să confirme faptul că inspectorii de la Inspectoratul pentru protecția Mediului au efectuat „o vizită inopinată”, timp de trei zile, între 1-3 martie, la Uzina Metalurgică de la Rîbnița.
„În prezent se studiază. Dosarul va ajunge la Agenția de Mediu, iar despre rezultate și ce decizie se va lua o să vă informăm”, a spus Inga Bînzari, consultant principal în cadrul Ministerului Mediului.
Deșeurile metalice importate din UE de către Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița au fost transportate de către compania BPM-Trade, acuzată că ar fi noul monopolist de pe piața metalelor. Faptul că firma a oferit servicii de transport pentru Uzina de la Rîbnița a fost confirmat de proprietarul acesteia, Oleg Babii.
Roofart, Metal Supply Masters și Moldagrotehnica SA: Noi nu importăm deșeuri de metale, ci materie primă din care rămân resturi după prelucrare
Alte trei companii importatoare de deșeuri metalice din UE în 2021, potrivit datelor SV, nu au activități legate direct de piața deșeurilor de metale. Întreprinderea mixtă Roofart produce acoperișuri de țiglă și sisteme pluviale, iar reprezentanții săi susțin că nu au importat deșeuri metalice propriu-zise, ci materie primă din care au fost confecționate articolele, iar rebutul rămas a fost considerat ca fiind deșeuri de metale importate.
O altă companie din lista importatorilor de deșeuri metalice din UE, Întreprinderea cu Capital Străin Metal Supply Masters, se ocupă de fabricarea produselor din oțel. Administratoarea companiei, Ecaterina Alexandru, a declarat pentru ZdG că firma, de fapt, nu importă deșeuri de metale, ci materie primă din care produce articole din metal, pe care le exportă pe piața europeană.
Moldagrotehnica SA de la Bălți, care produce utilaje agricole, este și ea în lista de importatori. Directoarea companiei, Elizaveta Țurcanu, a precizat pentru ZdG însă că este importat metal de calitate, și nu deșeuri metalice, doar că acestea, după prelucrare, rămân pe teritoriul R. Moldova, astfel că ele se consideră ca fiind importuri.
De la 1 aprilie 2022, se permite, din nou, importul de deșeuri metalice din UE
La sfârșitul lunii ianuarie 2022, în spațiul public au apărut informații conform cărora Guvernul de la Chișinău a trimis o scrisoare instituțiilor europene, solicitând reluarea exporturilor de deșeuri metalice din Uniunea Europeană (UE) către R. Moldova. Exportul fusese stopat în octombrie 2021, dar despre asta s-a aflat abia după ce presa a semnalat despre scrisoarea respectivă, iar opoziția și unii oameni de afaceri au atenționat asupra unui nou monopol pe piața metalelor, acuzând guvernarea că face jocurile companiei BPM-Trade, despre care se menționa că era gestionată, din umbră, de către fostul deputat Vladimir Andronachi, cel care a controlat, indirect, compania de stat Metalferos în perioada când aceasta era implicată în scheme frauduloase.
După ce a examinat timp de câteva luni scrisoarea Guvernului de la Chișinău, mai exact a Ministerului Mediului, Comisia Europeană a decis, la 31 martie 2022, să permită reluarea exporturilor de deșeuri metalice spre R. Moldova.
Deși, inițial, nu a confirmat aceste informații, reprezentanții Ministerului Mediului au revenit cu un comentariu pentru ZdG, în care au menționat doar faptul că aceasta este „o decizie suverană a UE”.
Alecu Reniță, președintele Mișcării ecologiste din Moldova: UE a acceptat pentru că R. Moldova a solicitat
„UE a acceptat solicitarea R. Moldova (de reluare a exporturilor de deșeuri metalice din UE), fiindcă a fost depusă cererea. Dacă nu se depunea, nu accepta. Problema-cheie în această situație este: care este puterea reală a R. Moldova asupra Uzinei Metalurgice de la Rîbnița? Nu are nicio putere. Și atunci, de ce R. Moldova trebuie să-i dea autorizație de mediu, să-și asume niște responsabilități pe care nu le poate onora?
Este imposibil să se efectueze un control timp de trei zile la o uzină atât de uriașă, unde trebuie să vezi toată documentația tehnică, toate liniile tehnologice. E o tonă de documente acolo.
Mi se pare o aventură iresponsabilă implicarea R. Moldova de a solicita reluarea importurilor de deșeuri metalice”, a comunicat Alecu Reniță, pentru ZdG.
