Ucraina și Europa în pericol: cât ar costa compromisul dintre Statele Unite și Rusia? Revista presei mondiale
Europa se confruntă cu noi realități de securitate, în care problema unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina și posibila retragere a trupelor americane de pe continent ar putea schimba semnificativ peisajul strategic al acesteia. Ucraina, ca țară-cheie în acest proces, rămâne în centrul atenției, deoarece securitatea și stabilitatea ei sunt o prioritate pentru țările europene. Pe fundalul acestor amenințări, premierul britanic, Keir Starmer, și-a anunțat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, ceea ce a făcut ca prețul acțiunilor producătorilor britanici de arme să crească.
Cum se pregătesc țările europene să se apere fără sprijinul Statelor Unite, de ce retragerea trupelor americane de pe continentul european creează noi oportunități pentru Ucraina, pentru o Europă unită și cum se adaptează Kievul la noile provocări geopolitice, citiți în revista presei mondiale, prezentată de hromadske.
În ultimele zile, Europa a discutat activ despre posibilitatea implementării unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina, iar proiectul ia amploare. Ziarul american „Washington Post” relatează că țările europene iau în considerare trimiterea unor brigăzi de 25-30 de mii de soldați, deși președintele ucrainean insistă asupra necesității creării unui contingent de menținere a păcii de cel puțin 100-150 de mii de militari europeni.
Franța și Marea Britanie și-au exprimat deja disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina. Forma acestei misiuni militare începe să se contureze mai clar după ce liderii a opt țări europene s-au întâlnit la Paris pe 17 februarie. La reuniune au participat și Mark Rutte, secretarul general al NATO, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și António Costa, președintele Consiliului European.
Premierul britanic Keir Starmer a devenit al doilea lider de țară europeană, după Emmanuel Macron, care își anunță public disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, pentru a-i oferi acesteia garanții de securitate în cazul unei încetări a focului. Militarii europeni vor fi, probabil, staționați în spatele liniilor frontului ucrainean, dar vor rămâne în stare de alertă. Aceste trupe nu vor fi amplasate direct pe linia frontului, dar unele dintre ele ar putea fi dislocate în afara teritoriului ucrainean și pregătite să fie mutate rapid în Ucraina dacă va fi necesar.
Franța a devenit prima țară care a prezentat cel mai detaliat plan, anunțându-și disponibilitatea de a trimite 10 mii de militari, a relatat Washington Post. Liderii europeni consideră că Statele Unite trebuie să participe la sprijinirea contingentului de menținere a păcii din Ucraina, chiar dacă este în formatul C4ISR, care acoperă comanda, controlul, comunicațiile, informațiile, supravegherea și detectarea amenințărilor pentru trupele europene. Conform concepției misiunii, Statele Unite ar trebui să ofere și sisteme de apărare aeriană, și sprijin aerian contingentului militar european din Ucraina.
Potrivit Washington Post, administrația lui Donald Trump nu a exclus o astfel de asistență, subliniind în același timp dificultățile în formarea componenței optime a unei misiuni de menținere a păcii din cauza faptului că multe țări europene nu sunt pregătite să-și implice propriile trupe. Donald Trump l-a trimis pe Keith Kellogg, reprezentantul lui special pentru Ucraina și Rusia, într-un turneu european, tocmai pentru a negocia o misiune de menținere a păcii, nu un plan de pace, așa cum se credea acum o săptămână.
O altă componentă importantă a misiunii de menținere a păcii este propunerea unui tratat separat de apărare reciprocă între țările care vor participa la aceasta. Liderii unor țări europene declară că articolul 5 al NATO nu ar trebui aplicat în cazul contingentului de trupe europene din Ucraina, notează Washington Post. Obiectivul principal al misiunii este de a putea acționa nu doar ca o forță de menținere a păcii, ci și de a răspunde provocărilor în caz de agresiune rusă.
Pentru Franța și Marea Britanie, organizarea unei misiuni pare mai ușoară, deoarece acestea au contingente în Africa care pot fi redistribuite în Ucraina. Germania și Polonia au decis să aștepte încheierea proceselor electorale înainte de a prezenta propuneri concrete privind trimiterea trupelor în Ucraina.
Cotidianul britanic „Telegraph” a relatat că în urma declarațiilor premierului Keir Starmer privind disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, capitalizarea principalelor companii britanice din domeniul apărării a crescut. Indicele bursier FTSE 100 al principalului producător britanic de armament „BAE Systems” a crescut mai mult decât cel al altor companii de apărare, deoarece compania este implicată de mult timp în producția de arme pentru forțele armate ucrainene și pentru forțele armate britanice.
Prețul acțiunilor BAE Systems a crescut cu 6%, cea mai mare creștere din ultimele 18 luni. Capitalizarea de piață a companiei a crescut cu 2 miliarde de lire sterline. BAE Systems este acum evaluată la 40 de miliarde de lire sterline. Acțiunile altor contractori militari britanici, precum Rolls-Royce și QinetiQ Group, au crescut, de asemenea, pe fondul intensificării cooperării militare și a discuțiilor privind posibila trimitere de trupe britanice în Ucraina.
Astfel, confruntarea dintre Statele Unite și UE a devenit un catalizator pentru discuțiile privind securizarea Ucrainei și Europei fără implicarea SUA, notează Telegraph. Acesta nu este doar un test al durabilității alianțelor europene, ci și un test al pregătirii pentru noile provocări din geopolitica globală, când America își arată dorința de a negocia cu Rusia, ignorând interesele europene.
În paralel cu discuția privind trimiterea unei misiuni europene de menținere a păcii în Ucraina, Statele Unite iau în considerare retragerea unei părți a trupelor sale din Europa de Est. Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, noul șef al comitetului militar al NATO, a confirmat într-un interviu acordat publicației americane „Bloomberg” că problema unei retrageri parțiale a trupelor americane din Europa este analizată foarte atent.
În prezent, aproximativ 100 de mii de militari americani sunt staționați în Europa, însă prioritățile SUA se îndreaptă către regiunea Asia-Pacific. Cu toate acestea, Giuseppe Cavo Dragone nu crede că America intenționează să retragă un număr semnificativ de personal militar, dar a îndemnat ca orice schimbări să fie privite din punct de vedere operațional. Acesta și-a exprimat încrederea că forțele europene sunt suficient de puternice pentru a înlocui forțele americane dacă este necesar și a calificat drept „blasfemie” îndoielile cu privire la autoapărarea Europei.
La rândul său, Gideon Rachman, jurnalist la cotidianul american „Financial Times”, subliniază că politicienii europeni se tem că Donald Trump ar putea accepta să retragă trupele americane din statele baltice la cererea lui Vladimir Putin.
După discursul vicepreședintelui american James D. Vance la Conferința de securitate de la München, care a fost perceput drept un atac la democrația europeană, Europa a simțit că este lăsată singură în fața amenințărilor la adresa securității sale. Întrebat dacă SUA sunt acum văzute ca un adversar al Europei, un politician german de rang înalt a răspuns cu un singur cuvânt: „Da.”
„Discursul lui Vance de la München a fost un atac direct la adresa democrației europene”, a declarat un oficial german pentru Financial Times.
Ideologia administrației Trump este acum în multe privințe mai apropiată de cea a lui Putin decât de cea a lui Zelenski, potrivit jurnalistului de la Financial Times, Gideon Rachman. Trump îl percepe pe Putin ca pe un politician care luptă pentru țara sa și pentru valorile ei conservatoare.
Mai mult, administrația Trump percepe forțele politice de extremă dreaptă din Europa drept adevărații săi aliați. Acest lucru a fost confirmat de întâlnirea lui James D. Vance cu liderul Alternativei de extremă dreapta pentru Germania, Alice Weidel, la München. În același timp, vicepreședintele SUA l-a ignorat pe cancelarul german Olaf Scholz și a refuzat să se întâlnească cu acesta.
Europa trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare și să încheie un pact de apărare reciprocă fără participarea americană, pentru a proteja democrația și interesele strategice ale continentului european, inclusiv ale Ucrainei, a concluzionat Gideon Rachman.
