Trei judecători de la Curtea de Apel Bălți, inclusiv videpreședintele interimar, riscă să fie sancționați disciplinar după ce l-au lăsat în libertate pe magistratul Vale­riu Ghe­dre­u­țan

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin a solicitat Consiliului Magistraturii (CSM) să-i sancționeze disciplinar pe judecătorii de la Curtea de Apel Bălți care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe colegul lor de la Judecătoria Drochia, Vale­riu Ghe­dre­u­țan, dar nu au dispus atunci și reținerea sa pentru a-și executa pedeapsa. ZdG a scris anterior că Vale­riu Ghe­dre­u­țan a fugit din țară în dimineața zilei în care magistrații au „corectat eroarea admisă” cu aproape o lună înainte, atunci când au emis sentința de condamnare fără executare.

Este vorba despre magistrații Gheorghe Scutelnic, care a deținut în ultimii 10 ani funcția de vicepreședinte al Curții de Apel din nordul țării, Oleg Moraru și Viorel Pușcaș.

Sesizarea Veronicăi Dragalin din 15 mai, adică după 2 săptămâni de la pronunțarea sentinței care ar fi trebuit să fie executorie, dar care l-a lăsat în libertate pe Ghe­dre­u­țan, a ajuns pe masa Colegiului disciplinar al CSM după ce inspectorul-judecător Vladimir Brașoveanu a examinat-o iar șefa PA nu a fost de acord cu decizia adoptată de către acesta.

Astfel, la 13 septembrie, Colegiul disciplinar a admis contestația depusă de Dragalin și a restituit cauza Inspecției judiciare pentru „verificări suplimentare”.

Dragalin a declarat în sesizarea depusă la CSM că acuzarea de stat a constatat în acțiunile colegiilor penale ale Curții de Apel Bălți acțiuni de aplicare neuniformă a legii procesual penale la stabilirea modului de executare a pedepsei în privința persoanei condamnate.

Astfel, Dragalin consideră că în acțiunile judecătorilor Gheorghe Scutelnic, Oleg Moraru și Viorel Puşcaş „persistă abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”.

Conform legii, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sunt avertismentul, mustrarea sau eliberarea din funcţia de judecător.

Vale­riu Ghe­dre­u­țan Cole… by Ziarul de Gardă

Ghe­dre­u­țan a fost eliberat din funcția de judecător de către CSM la 2 iulie. Anterior, ZdG, citând surse, a scris că magistratul a plecat din țară, informație confirmată de atunci CSM. Cu opt voturi „pro”, judecătorul Ghe­dre­u­țan, care era suspendat din funcție, a fost eliberat. Membrii CSM au declarat că acesta este „de negăsit”.

„Dat fiind faptul că judecătorul se eschivează de la executarea pedepsei, la 31 mai 2024 a fost emisă încheierea Judecătoriei Drochia privind inițierea investigațiilor în vederea căutării condamnatului, fapt ce a condiționat pornirea procedurii de căutare a lui Valeriu Ghedreuțan”, se menționează în decizia CSM din 2 iulie.

Ghedreuțan a fost lipsit de dreptul la indemnizaţia unică de concediere şi la stabilirea pensiei în condiţii speciale, adică în mărime de 55% din salariul său mediu lunar.

Conform surselor ZdG, judecătorul Vale­riu Ghe­dre­u­țan a părăsit R. Moldova luni, 27 mai, cu puțin timp înainte ca instanța de judecată să își „corecteze” decizia și să dispună reținerea și plasarea acestuia în penitenciar. Magistratul ar fi ieșit din țară folosind frontiera moldo-ucraineană.

Cum a argumentat Curtea de Apel Bălți modificarea întârziată a „erorii”

Întrebați de ce completul de judecată nu a dispus încă din 30 aprilie reținerea și plasarea în penitenciar a lui Valeriu Ghedreuțan și de ce a luat aproape o lună descoperirea și rectificarea „greșelii”, adică excluderii frazei „după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”, într-un răspuns expediat ZdG marți, reprezentanții Curții de Apel Bălți au declarat că în dispozitivul emis atunci a fost „admisă o eroare materială” și că nu a fost „corectată” mai rapid pentru că judecătorul raportor s-a aflat în concediu de odihnă.

„Influența procurorului în instanța de judecată”?

ZdG a scris anterior că la aproape o lună după ce Curtea de Apel Bălți l-a condamnat la 10 ani de închisoare, decizie susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptări, conform legii, judecătorul Vale­riu Ghe­dre­u­țan era încă în libertate.

Se întâmplă după ce Curtea de Apel Bălți nu a dispus reținerea și plasarea acestuia în penitenciar. Mai exact, în dispozitivul deciziei din 30 aprilie, se indică că „termenul de executare a pedepsei penale de închisoare urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac, cu includerea în acest termen a perioadei de reținere din 22 martie 2016, ora 15:23, până la 25 martie 2016”.

Abia luni, 27 mai, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a dispus „de corectat în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024” acea „propoziție greșită”.

Astfel, „propoziția corectă” este considerată „termenul de executare a pedepsei penale de închisoare urmează a fi calculat din data reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei de reținere din 22 martie 2016, ora 15:23, până la 25 martie 2016”, fiind exclusă fraza „după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”.

Totodată, instanța a decis că încheierea și dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024 privind condamnarea magistratului suspendat din funcție urmează a fi remis Inspectoratului de Poliție Drochia pentru „executarea imediată, cu reținerea lui Ghedreuțan Valeriu și transferarea în penitenciar pentru executarea pedepsei închisorii”.

Avocatul Ion Vizdoga, care l-a reprezentat pe judecător, a afirmat luni că Curtea de Apel nu ar fi avut dreptul să modifice hotărârea după pronunțare. Întrebat dacă clientul său este în libertate, acesta a răspuns că este „posibil” și a menționat că nu a discutat cu el recent.

„Cât de legal este să-ți modifici hotărârea în funcție de influența procurorului în instanța de judecată?”, s-a întrebat Vizdoga.

Anterior, ZdG a întrebat Procuratura Anticorupție (PA) dacă Ghedreuțan a fost reținut după pronunțarea condamnării.

„Vă informăm că, potrivit Codului de procedura penală, deciziile Curții de Apel sunt executorii și judecătorul condamnat urma să fie plasat în arest în ziua pronunțării dispozitivului, însă Colegiul penal al Curții de Apel Bălți nu a aplicat legea să fie reținut condamnatul imediat din sala de judecată. Urmează să adresați întrebarea către Curtea de Apel Bălți de ce legea nu a fost aplicată împotriva acestui condamnat, care este în continuare în libertate”, a comunicat serviciul de presă al PA la 8 mai.

Un judecător, condamnat de Curtea de Apel Bălți la 10 ani de închisoare, cu amendă de 200 de mii de lei

Magistrații Gheorghe Scutelnic, Oleg Moraru și Viorel Pușcaș au admis marți, 30 aprilie, apelul procurorilor anticorupție împotriva sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, prin care judecătorul în cadrul Judecătoriei Drochia, Vale­riu Ghe­dre­u­țan, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare, cu amendă de 160 de mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă.

Conform unui comunicat de presă emis de Procuratura Anticorupție, prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 10 ani de închisoare, cu amendă în mărime de 10 000 de unități convenționale –  200 de mii de lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de 10 ani.

Totodată, a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de 6 400 de euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2600 de dolari și de 1150 de euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.

Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urma a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac. 

Cauza penală a fost pornită în februarie 2016 de către Procuratura Anticorupție, în baza unei plângeri.

Potrivit materialelor, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul ar fi acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său.

În cadrul acestei discuții judecătorul i-ar fi comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta ar fi pretins şi ar fi primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”. 

La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-ar fi comunicat petiționare că va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6200 de euro.

În aprilie 2014, femeia ar fi transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul ar fi ridicat-o şi ar fi primit-o de la o instituție bancară.