Top-6 „întâmplări ciudate”, legate de solicitări în scris de informație

În ultima perioadă, tot mai multe instituții de stat sunt din ce în ce mai reticente în a oferi informații publice în mod direct și solicită cereri în scris pentru solicitările jurnaliștilor. Tendința este una universală, s-a manifestat și anterior, cu anumite ocazii și în diferite contexte, dar până la urmă, astfel, accesul la informație este limitat. În ultima lună, tot mai multe instituții ne solicită să le cerem în scris informații despre lucruri aparent simple de confirmat sau infirmat.

Am făcut un top al ultimelor solicitări la care fie am primit informația prea târziu, incomplet sau deloc la subiecte de interes public.

1. Serviciul de Pază și Protecție de Stat este de departe una dintre instituțiile cele mai închise și reticente față de presa din R. Moldova. La orice întrebare a Ziarului de Gardă, serviciul de presă al SPPS ne cere o interpelare oficială. În același timp, de exemplu, în cazul eventualei escorte a deputatului PSRM, Ștefan Gațcan în România, Ziarul de Gardă nu a primit deocamdată niciun răspuns. În același caz, documentând subiectul aflării lui Gațcan la Iași, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Județean de Poliție ne-a solicitat o solicitare în scris, după care a răspuns la întrebare după câteva ore prin mail.
2. Guvernul R. Moldova are un serviciu de presă destul de activ și deschis. În general, răspunde operativ la întrebări, însă recent a avut loc un caz diferit. Solicitând o reacție la anunțul Maiei Sandu despre faptul că l-a dat în judecată pe premierul Ion Chicu, reprezentanta serviciului de presă ne-a cerut o solicitare în scris. A doua zi, însă, a revenit la subiect și ne-a oferit o reacție, fără a mai fi nevoie de o solicitare în scris.
3. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a devenit pe parcursul pandemiei un adevărat „focar” de știri. De multe ori, însă, la unele subiecte și întrebări ale reporterilor Ziarului de Gardă au solicitat cerere de informație în scris. De exemplu, informația despre numărul de medici care au solicitat demisia în perioada pandemiei, dar și numărul de lucrători medicali care au primit adaos la salariu. Pentru o informație relativ simplă a trebuit să așteptăm peste 2 săptămâni. Și astfel, materialul pregătit a trebuit să fie și livrat cu o întârziere destul de mare.
4. Poliția de Frontieră are un răspuns simplu la orice interpelare privind plecarea unui demnitar sau politician din R. Moldova. Solicită cerere în scris la care de fiecare dată, oferă același răspuns: nu ne poate oferi informații, făcând referire la legislația din domeniu privind protecția datelor cu caracter personal. În ultima lună au fost 2 astfel de solicitări, iar răspunsul a fost identic. Reporterii ZdG au întrebat dacă este adevărat că deputatul Ștefan Gațcan a părăsit Republica Moldova, la fel cum, recent, a fost informația că politicianul Renato Usatîi ar fi plecat în grabă în România, după ce Rusia l-a dat în căutare internațională.
5. Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP), la fel ca Ministerul Sănătății, este una din instituțiile care sunt în centrul fluxului informațional legat de COVID-19. Dacă la început de pandemie era foarte deschisă pentru diverse informații, inclusiv directorul ANSP, Nicolae Furtună, în ultimele săptămâni, instituția solicită o cerere de informație la orice subiect, iar directorul ne-a transmis că nu e angajat al ziarului și nu poate oferi răspunsuri decât prin serviciul de presă.
6. Președinția R. Moldova este foarte deschisă în a oferi informații despre activitatea președintelui Igor Dodon. Zilnic sunt emise comunicate însoțite de poze și video de la întrevederile sau vizitele pe care le are șeful statului. În general, președinția „nu comentează declarațiile actorilor politici”, iar dacă vine vorba despre informații privind cheltuielile președinției legate de conferința de presă de la Condrița, atunci e nevoie de o solicitare în scris. Asta chiar dacă în direct, Igor Dodon a declarat că, luni, șefa serviciului de presă a Președinției va face publice aceste informații. Reportera ZdG a revenit luni cu o solicitare, însă am fost rugați să solicităm în scris ce avem nevoie, iar răspunsul încă nu a venit.

Potrivit unui studiu recent realizat de Freedom House, „în R. Moldova, organizațiile de media naționale și internaționale constată restricția accesului la informație ca una din cele mai semnificative probleme cu care se confruntă jurnaliștii și mass-media. În ultimii 20 de ani, organizații ca Freedom House și Reporters Without Borders au identificat limitarea accesului la informații, împreună cu intimidarea și atacurile asupra jurnaliștilor, dezinformarea internă și propaganda externă, precum și controlul politic și oligarhic al autorităților de reglementare a mijloacelor de informare în masă ca cele mai mari provocări pentru activitatea jurnaliștilor și mass-mediei din R. Moldova”.

Potrivit legislației, funcționarul este obligat să ofere informația solicitată de jurnalist într-un termen nu mai mare de 15 zile lucrătoare de la recepționarea cererii. Se permite prelungirea termenului cu cinci zile atunci când, pentru oferirea unui răspuns complex, cele 15 zile nu sunt suficiente. În acest caz, solicitantul, în mod obligatoriu, trebuie să fie informat despre prelungirea termenului. Cu toate acestea, mai multe organizații de media au semnalat de-a lungul anilor mai multe probleme privind interpretarea legii privind accesul la informații, a legii cu privire la datele cu caracter personal, prevederi ale cărora sunt folosite abuziv de diferiți funcționari pentru a îngrădi accesul la informații.