Ți se cere mită la spital. Cum poți denunța un caz de corupție?

Ce faci atunci când ți se cere mită la spital pentru o intervenție de care ai nevoie tu sau cineva apropiat? ZdG îți explică ce poți să faci în astfel de cazuri, cum poți să denunți situațiile în care ți se cere mită și ce riscă persoanele care pretind bunuri care nu li se cuvin.

În Codul Penal infracţiunile de corupţie cu implicarea mitei sunt delimitate în infracțiuni comise în sectorul public şi infracţiuni comise în sectorul privat. În acest sens, Codul Penal conține două capitole separate: infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică și infracțiuni comise în sectorul privat.

Dacă o persoană publică pretinde, acceptă sau primește bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje care nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia – astfel de situații se califică ca și acțiuni  de corupere pasivă.

Exemplu: un medic angajat la o instituție medicală de stat solicită o anumită sumă de bani pentru o intervenție pe care este obligat să o facă.

Dacă o persoană care activează în sectorul privat pretinde, acceptă sau primește bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje care nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia – astfel de situații se califică ca și cazuri de luare de mită.

Exemplu: un medic de la o instituție medicală privată promite unei persoane executarea mai rapidă a unei intervenții, în afara rândului, în schimbul unei sume de bani.

Unde și cum poți denunța un caz de corupție?

Urmărirea penală în privința infracțiunilor de corupție, inclusiv cazurile de luare sau dare de mită, corupere activă sau corupere pasivă, se efectuează de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție (CNA).

Poți denunța un caz de corupție direct la CNA prin câteva modalități. Cea mai simplă metodă de denunțare a unei situații când ți se cere mită și trebuie să acționezi imediat este să apelezi la Linia Națională Anticorupție – 0 800 55555, care este activă 24/24, șapte zile în săptămână, este gratuită și confidențială.

De asemenea, poți apela la Linia specializată anticorupție – 022 257 333, disponibilă de luni până vineri, între orele 08.00 și 17.00, pentru a sesiza subdiviziunea de securitate internă a CNA despre actele de corupţie comise de angajaţii CNA.

Dacă un medic solicită sau pretinde plăţi informale, mai poți denunța cazul la directorul instituţiei medicale, la Linia Verde a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină – 0800 99999 sau la Linia Fierbinte a Ministerului Sănătăţii – 022 72 10 10.

Poți denunța un act de corupție și online, pe site-ul oficial al CNA, completând un formular de denunț.

O poți face și verbal, prin deplasarea la sediul CNA, sau în scris, lăsând o sesizare în cutiile poştale amplasate în sediul CNA, sau prin transmiterea sesizării la una din următoarele adrese poștale:

●     Centrul Naţional Anticorupţie, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 198, MD-2004;

●     Direcţia Generală Teritorială Centru a CNA, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 198, MD-2004;

●     Direcţia Generală Teritorială Nord a CNA, mun. Bălţi, str. Dostoevski 12, MD-3100;

●     Direcţia Generală Teritorială Sud a CNA, mun. Cahul, bd. Victoriei 11, MD-1701.

Persoanei care face denunţ sau plângere obligatoriu i se explică răspunderea penală pe care o poartă în cazul în care denunţul este intenţionat calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conţinutul denunţului sau al plângerii şi se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunţul sau plângerea. Declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, se pedepseşte în conformitate cu art. 352.1 Falsul în declaraţii din Codul Penal.

Plângerile şi denunţurile anonime nu pot servi drept temei pentru pornirea urmăririi penale, însă, în urma controlului efectuat în baza acestor plângeri sau denunţuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi penale.

Plângerea sau denunţul făcute oral se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care declară plângerea sau denunţul şi de reprezentantul oficial al organului de urmărire penală. Totodată, faptele de corupţie pot fi depistate la iniţiativa organelor de drept prin autosesizare.

Ce pedeapsă este prevăzută pentru coruperea pasivă?

Coruperea pasivă se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu amendă în mărime de la 200 la 300 de mii de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

În cazul în care este vorba despre un funcționar internațional, de două sau mai multe persoane, cu extorcare de bunuri sau servicii în proporții mari, coruperea pasivă se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă în mărime de la 300 la 400 de mii de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Dacă vorbim despre coruperea pasivă săvârșită de o persoană cu funcţie de demnitate publică în proporţii deosebit de mari sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, aceasta se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 400 la 500 de mii de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Dacă mărimea mitei nu depășește 5.000 de lei, coruperea pasivă se pedepsește cu amendă în mărime de la 50  la 100 de mii de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.

Ce pedeapsă este prevăzută pentru luarea de mită?

Luarea de mită se pedepsește cu amendă în mărime de la 67,5 la 167,5 mii de lei sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.

Dacă este vorba despre două sau mai multe persoane, cu extorcarea mitei sau în proporţii mari, luarea de mită se pedepsește cu amendă în mărime de la 117,5 la 217,5 mii de lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 7 ani.

Luarea de mită în proporţii deosebit de mari sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsește cu amendă în mărime de la 217,5 la 317,5 mii de lei sau cu închisoare de la trei la zece ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 7 ani.

Dacă mărimea mitei nu depășește 5000 de lei, luarea de mită se pedepsește cu amendă în mărime de la 42,5 la 92,5 mii de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la trei ani.

Cât de des sunt raportate cazurile de solicitare a mitei în instituțiile medicale?

Potrivit CNA, anul trecut Ministerul Sănătății a fost vizat în 45 de denunțuri înregistrate la Linia Națională Anticorupție. Subiecți ai infracțiunilor de corupție au fost 27 de reprezentanți  ai  domeniului ocrotirii sănătății.

Studiul de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA), prezentat în 2019, relevă că 13% dintre respondenții sondajului de monitorizare a impactului SNIA au recunoscut că au efectuat plăți informale și 3% au oferit cadouri în legătură cu tratamentul lor primit. 7% din populație s-a confruntat cu situația în care fie ei, fie un membru al familiei, nu au putut primi tratamentul necesar din cauza refuzului de a mitui un medic. Drept urmare, starea lor de sănătate sau a membrilor familiei s-a deteriorat.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.