Tentative rusești de a ocoli sancțiunile internaționale prin R. Moldova și eforturile întârziate ale autorităților de a le contracara. Cazul companiei „Silovîie Mașinî” și Termoelectrica

O companie deținută de unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia, aflată sub sancțiuni americane încă din 2018, a fost desemnată câștigătoarea unei licitații organizate de societatea pe acțiuni Termoelectrica, într-un proiect finanțat de Banca Mondială.

Ca urmare a presiunii publice, autoritățile de la Chișinău au anunțat că intenționează să anuleze contractul, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Proiectul, în valoare de 12 milioane de euro, este finanțat de Banca Mondială și implementat de Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii.

Compania rusească „Silovîie Mașinî” sau „Power Machines” a omului de afaceri rus Alexei Mordașov a fost introdusă, în 2018, în lista de interdicție a Statelor Unite, pentru livrări ilegale de turbine cu gaze în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

După atacul Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022, oligarhul Mordașov a fost inclus și în lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

O singură ofertă depusă la licitație

Licitația pentru reparația a două blocuri ale companiei Termoelectrica a fost inițiată acum un an, fiind prelungită în câteva rânduri. În septembrie 2021, a fost depusă o singură ofertă – din partea firmei Horus Energy, o companie administrată de un cetățean al R. Moldova, Valentin Balan, fondată de o altă companie înregistrată în Marea Britanie, care a format un consorțiu cu firma rusească „Silovîie Mașinî” (Power Machines), pentru a participa la licitație. Firma oligarhului rus anterior a îndeplinit lucrările pentru reparația unui alt cazan al Termoelectrica. 

Contractul a fost semnat pe 8 aprilie 2022, după cum a anunțat Horus într-un comunicat.  În acest context, autoritățile de la Chișinău, precum și conducerea interimară a Termoelectrica au argumentat că sunt necesare reparații urgente la cele două cazane, în caz contrar, locuitorii Chișinăului riscă să rămână iarna viitoare fără încălzire, iar unii – fără curent electric. Totodată, s-a menționat că printre avantajele acestui consorțiu ar fi costurile mai mici și termenii mai scurți de implementare a lucrărilor.

Acuzații de trucare a tenderului

De altfel, în jurul acestei licitații au existat dispute. Potrivit unor acuzații lansate în spațiul public, pentru această licitație, caietul de sarcini ar fi fost elaborat „cu dedicație” pentru compania rusească, iar implicarea ei s-ar solda cu majorarea dependenței sistemului nostru energetic față de Federația Rusă.

Un consorțiu care s-a prezentat ca fiind româno-american a susținut, la 11 aprilie 2022, o conferință de presă, în care a acuzat că licitația ar fi fost trucată și a anunțat că va ataca rezultatele acesteia în instanța de judecată.  

Sub presiune publică, autoritățile s-au răzgândit

În seara aceleiași zile, la două posturi de televiziune diferite, prim-ministra Natalia Gavrilița și vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, au anunțat că vor cere rezilierea contractului.

Natalia Gavrilița a argumentat că licitația s-a desfășurat în perioada fostei guvernări, sub auspiciul Băncii Mondiale, iar în contextul războiului, există riscuri să mai fie aplicate sancțiuni asupra companiei rusești, astfel că ar trebui anulată licitația și căutate alternative.  

Iar Andrei Spînu a spus că, „s-au întâmplat mai multe lucruri ce țin de anumite sancțiuni care ar putea să apară în perioada următoare, în mod special, ceea ce s-a întâmplat în Bucea, Irpin și informația care a apărut în public. Decizia pe care a luat-o Guvernul este ca să nu urmeze această licitație, iar în perioada următoare vor urma demersuri necesare către Banca Mondială pentru a încheia complet această licitație și vom merge în continuare să vedem ce putem face în perioada următoare. Compania „Silovîie Mașinî” nu va face aceste lucrări”. 

Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) a transmis a doua zi, 12 aprilie, printr-un comunicat de presă, că a înaintat către Banca Mondială solicitarea de reziliere a contractului pentru modernizarea generării la CET Sursa-1, finanțator al Proiectului de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău. 

„Solicitarea se bazează pe demersul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, justificat de riscurile de imagine pentru R. Moldova, cât și de riscurile survenite pentru realizarea cu succes și în termen a lucrărilor de modernizare prevăzute de contract. În acest sens, urmare a recepționării poziției Băncii Mondiale, UCIPE va întreprinde toate măsurile procedurale necesare pentru rezoluțiunea contractului încheiat cu consorțiul companiilor „LLC Horus – JSC Power Machines”, se arată în comunicat.

Horus: „Nu sunt motive juridice pentru rezilierea documentului”

Într-un comunicat de presă făcut public la 13 aprilie 2022, grupul de companii Horus „s-a arătat nedumerit de schimbarea bruscă a poziției autorităților R. Moldova, care au anunțat intenția de anulare a contractului”. Compania invocă faptul că „nu sunt motive juridice pentru rezoluțiunea documentului semnat în data de 8 aprilie” și că a suportat deja cheltuieli de 3 milioane de euro, pentru contractarea unor bunuri și servicii. Se mai menționează că numai 12,7 la sută din acest contract i-ar reveni companiei „Power Machines”, parte a consorțiului, „în timp ce companiilor europene, care vor livra utilaje în cadrul acestui proiect, le revine o sumă de aproape două ori mai mare”.

Directorul pentru Dezvoltare al „Horus Energy” este Mihai Godea, fost deputat și fost vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), din care a făcut parte și actualul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, fiind lider al organizației de tineret. În același comunicat este citat și Mihai Godea, care acuză că „se anulează un contract cu explicații cinice ca să nu finanțeze războiul din Ucraina, suma totală prevăzută companiei Power Machines fiind egală cu suma pe care Moldova o achită acum pentru gazele rusești pentru o singură zi”.

Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a declarat pentru ZdG că, deși a fost semnat contractul, acesta nu a intrat în vigoare, deoarece nu a fost prezentată garanția de bună execuție.

„În plus, conform contractului, noi îl putem rezilia oricând. Este adevărat că, în cazul când se reziliază la o etapă ulterioară, ar trebui să se ramburseze anumite costuri, dar, ținând cont de faptul că nu a intrat în vigoare contractul, nu au fost admise costuri.

Referitor la reparațiile necesare la Termoelectrica, am agreat ca săptămâna viitoare să avem o discuție cu experții din domeniu referitor la următorii pași. Voi solicita să avem o discuție și la Consiliul Suprem de Securitate, pentru a lua deciziile necesare”, a spus Andrei Spînu.

Reprezentanții oficiului Băncii Mondiale în R. Moldova au declarat că vor reveni cu detalii după ce va fi examinată situația.

Încercări de a evita sancțiunile occidentale

Compania rusă „Silovîie Mașinî” a mai încercat și anterior să evite sancțiunile occidentale, însă nu a reușit. Firma urma să construiască în Vietnam o termocentrală, însă proiectul a fost oprit și contractul reziliat, după ce aceasta a nimerit în lista sancțiunilor americane. Ulterior, firma a atacat decizia la Centrul Internațional de Arbitraj din Singapore, după cum a relatat presa rusă.

„Horus Energy” a fost fondată în 2015 de o altă firmă, „Horus” SRL, ambele administrate de Valentin Balan. „Horus” SRL, la rândul său, este fondată de o companie înregistrată în Marea Britanie, „Prominvest Development Ltd”. În calitate de beneficiar efectiv al acesteia figurează fiica lui Valentin Balan, Daniela, născută în 1991, rezidentă a României, potrivit datelor deschise din Marea Britanie. Ea deține funcția de director al companiei din 2011. Daniela Balan, în calitate de conducător al companiei, a schimbat pe rând mai multe adrese de reședință: în România, Marea Britanie și în R. Moldova. Adresa din Chișinău indicată în actele firmei este a unei case de pe strada Ion Nistor, deținută de familia Balan. Anterior, în calitate de director figura Roma Felicity Benoit, rezidentă a Insulelor Seychelles.

Horus SRL a privatizat în 2017 întreprinderea de stat Vibropribor, la prețul de 38,6 milioane lei, fapt contestat de vicepreședintele Parlamentului de atunci, Alexandr Slusari, care a atenționat că prețul ar fi fost prea mic. Compania Horus activează în R. Moldova și pe piața imobiliară, construind blocuri de locuit în Chișinău.

Poate evita Federația rusă sancțiunile occidentale, prin intermediul R. Moldova, care nu s-a aliniat acestora și nu a aplicat propriile sancțiuni? Opiniile experților

Veaceslav Ioniță, expert economic, IDIS Viitorul

„R. Moldova nu s-a aliniat la sancțiuni, dar noi suntem obligați să respectăm anumite reguli internaționale și, de fapt, noi impunem sancțiuni care au fost impuse de alte state. De exemplu, în sistemul bancar. Băncile noastre nu fac nicio tranzacție cu băncile din Federația Rusă supuse sancțiunilor. Dacă ar face acest lucru, cred că am avea probleme foarte mari. Astfel că, parțial, noi impunem unele sancțiuni”, spune economistul Veaceslav Ioniță.

Referitor la Silovîie Mașinî, expertul subliniază că firma oligarhului rus se află sub sancțiuni internaționale, dar nu și sub sancțiuni impuse de R. Moldova. „Deci, formal vorbind, ar exista doar impedimente de ordin moral în fața celor care au încheiat contract cu această firmă. Juridic, aveau voie să încheie un contract. Noi nu am impus sancțiuni acestei companii”.

Veaceslav Ioniță mai spune că un sector vulnerabil pentru R. Moldova în ceea ce privește ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei este cel al produselor farmaceutice, care sunt reexportate în cantități semnificative. Totodată, pentru că nu a impus sancțiuni și nici nu s-a aliniat celor occidentale, R. Moldova nu ar avea mecanisme juridice să împiedice asemenea tranzacții, de pe urma cărora cineva ar putea profita pentru a câștiga bani din reexporturi.  

„Autoritățile statului au declarat că vor urmări să nu se întâmple asta. Dar eu mă întreb cum vor supraveghea, în condițiile în care R. Moldova nu s-a aliniat sancțiunilor. Avem o problemă. Dacă R. Moldova nu se aliniază oficial sancțiunilor, atunci eu nu înțeleg cum legal poți să-i interzici unui agent economic să importe anumite produse și să le exporte în Federația Rusă? El nu încalcă nicio lege. De aceea, eu îmi imaginez cu greu cum declarațiile politice pot fi puse în practică, în condițiile în care noi nu ne-am aliniat sancțiunilor”.

Adrian Lupușor, director executiv al “Expert-Grup”

Riscul  ca R. Moldova să fie utilizată de Federația Rusă pentru a evita sancțiunile internaționale este foarte mic, este de părere Adrian Lupușor, de la ”Expert-Grup”.

„Din punct de vedere tehnic, asemenea tranzacții sunt greu de făcut, pentru că Moldova este o țară foarte mică și orice schimbare structurală a schimburilor comerciale, de exemplu, o creștere rapidă a reexporturilor unor produse atipice pentru Moldova, automat se vede în statistică și se depistează. Și nu are niciun sens pentru Rusia să folosească anume Moldova pentru acest scop.

Iar motivul logic este că pentru asemenea operațiuni rușii au, în primul rând, China, Turcia, alte țări din Asia cu care au legături mai strânse. Nu văd sens pentru utilizarea Moldovei pentru așa tranzacții. Moldova e o țară prea mică, Federația Rusă e o țară prea mare și aceasta este cea mai simplă explicație de ce acest lucru (n.red.: evitarea sancțiunilor internaționale) nu poate avea loc. În plus, Guvernul R. Moldova, dacă oficial nu s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei, în mod declarativ și în mod neoficial, susține și este solidar cu Ucraina și nicidecum nu va accepta și nu va tolera asemenea scheme. Și sunt sigur că Guvernul va monitoriza aceste fluxuri și va contracara eventuale tentative de ocolire a sancțiunilor din partea unor companii din Federația Rusă prin intermediul R. Moldova”, spune Lupușor.

La fel se poate întâmpla și în cazul unor exporturi dubioase, spune expertul. „Noi, dacă vom începe să exportăm produse petroliere, gaz, metale, lemn, acest lucru va fi identificat imediat”.