Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Țările UE au convenit asupra…

Țările UE au convenit asupra celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând pentru prima dată gazul lichefiat

Ilustrație: Anastasia Cartovenco/ Ziarul de Gardă

Uniunea Europeană a convenit joi să aplice o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând pentru prima dată livrările de gaze naturale lichefiate (GNL), pe care mai multe state membre continuă să le cumpere în ciuda faptului că războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, scrie Meduza.io.

Sancțiunile care reprezintă cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni aplicate din februarie 2022 și vin într-un moment delicat pe câmpul de luptă, în timp ce trupele rusești încearcă să profite de noul lor avânt pentru a obține noi câștiguri teritoriale.

Pachetul este rezultatul unor negocieri îndelungate între ambasadori, care au petrecut săptămâni întregi târguindu-se pe detalii extrem de tehnice. Aprobarea a fost amânată de mai multe ori din cauza rezervelor exprimate de mai multe țări, inclusiv de Ungaria, care promisese anterior să blocheze orice sancțiuni în sectorul energetic.

Cu toate acestea, restricțiile privind GNL nu reprezintă o interdicție totală a importurilor, așa cum a făcut blocul anterior cu cărbunele și petrolul maritim, două dintre cele mai mari surse de venituri ale Moscovei.

În schimb, companiile din UE vor putea în continuare să achiziționeze GNL rusesc, dar li se va interzice să îl reexporte în alte țări, o practică cunoscută sub numele de transbordare.

Centrul de cercetare pentru energie și aer curat (CREA), o organizație independentă care urmărește combustibilii fosili ruși, estimează că în 2023 blocul comunitar a plătit 8,3 miliarde de euro pentru 20 de miliarde de metri cubi (bcm) de GNL rusesc, reprezentând 5% din consumul total de gaze.

Belgia, Franța și Spania au fost principalele puncte de intrare pentru GNL rusesc.

Aproximativ 22% din aceste livrări (4,4 miliarde de metri cubi) au fost transbordate la nivel global, 1,6 miliarde de metri cubi fiind trimiși în alte state membre, precizează CREA. Restul a mers către China, India, Turcia și alți clienți.

Cifrele reflectă rolul de lider al Occidentului în ceea ce privește asigurarea încărcăturii și serviciile de transport maritim: anul trecut, industria maritimă a țărilor G7 a gestionat 93% din exporturile de GNL ale Rusiei, un transport evaluat la 15,5 miliarde de euro.

Noile sancțiuni ale UE intenționează să limiteze această afacere profitabilă și să limiteze capacitatea Rusiei de a obține finanțare pentru războiul său costisitor împotriva Ucrainei. Sancțiunile vizează, de asemenea, trei proiecte de GNL cu sediul în Rusia care nu sunt încă operaționale, pe care Reuters le-a identificat anterior ca fiind Arctic LNG 2, Ust Luga și Murmansk.

În plus, statele membre au convenit asupra unor măsuri mai stricte de combatere de eliminare a lacunelor lăsate deschise în cele 13 pachete de sancțiuni anterioare, o permanentă bătaie de cap la Bruxelles.

Unele dintre aceste măsuri vizează „flota fantomă” de petroliere îmbătrânite și de mici dimensiuni pe care Kremlinul o folosește pentru a ocoli plafonul de preț impus de G7 pentru petrolul rusesc transportat pe mare. În ciuda limitării la 60 de dolari pe baril, Rusia și-a petrecut ultimele luni vânzându-și petrolul din Urali la un preț cuprins între 67 și 75 de dolari bucata.

Alte restricții se referă la utilizarea filialelor companiilor din UE situate în afara blocului, care sunt exploatate pentru a redirecționa către Moscova bunuri interzise.

„Acest pachet dur va interzice și mai mult accesul Rusiei la tehnologii-cheie”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Acesta va lipsi Rusia de venituri suplimentare din energie. Și va aborda flota obscură și rețeaua bancară obscură a lui Putin în străinătate.”

Cea de-a 14-a rundă include, de asemenea, „remedii” pentru a permite firmelor europene să ceară despăgubiri pentru daunele cauzate de represaliile rusești, a declarat un diplomat.

Peste 100 de persoane și entități au fost adăugate pe lista neagră, care, din februarie 2022, a ajuns să cuprindă peste 2.200 de nume.

Sancțiunile vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE, care se așteaptă să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.