Studiu: Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în R. Moldova vs alte țări din Europa
În 2023, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa este de 17 688 de euro pe an, se arată în studiul „GfK Purchasing Power Europe 2023”. R. Moldova se plasează pe locul 39 din cele 42 de țări analizate, cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 4 713 euro pe an, ceea ce reprezintă 26,6% din media europeană.
Potrivit studiului, top trei țări din Europa cu cea mai mare putere de cumpărare pe cap de locuitor sunt Liechtenstein, Elveția și Luxemburg, unde oamenii au un venit net anual mai mare decât media europeană, iar cea mai mică putere de cumpărare o au locuitorii din Belarus, Kosovo și Ucraina.
R. Moldova a urcat două poziții în clasamentul din 2023 comparativ cu anul precedent
Venitul net disponibil al unui locuitor din R. Moldova este de 4 713 euro pe an, ceea ce reprezintă 26,6% din media europeană. R. Moldova s-a plasat în clasamentul din 2023 pe locul 39 din 42 de state analizate, urcând două poziții comparativ cu anul 2022.
Cea mai mare putere de cumpărare o au locuitorii municipiului Chișinău – 6 937 de euro, ceea ce este cu 47,2% mai mult decât media națională. La celălalt capăt al clasamentului național se află raionul Leova, unde venitul net anual disponibil este în medie de 3010 euro pe cap de locuitor.
România: decalajul puterii de cumpărare se adâncește
Puterea medie de cumpărare în România este în 2023 de 7 738 de euro pe cap de locuitor, respectiv, 43,7% din media europeană, ceea ce plasează țara vecină pe locul 33 în clasament, în coborâre de pe locul 31 în 2022, arată studiul „GfK Purchasing Power Europe 2023”.
În clasamentul național al României se poate observa că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică se adâncește. Pe primul loc rămâne a fi Bucureștiul, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15 314 euro. Locuitorii capitalei României au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare – 4 010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională.
Top 10 țări din Europa cu cea mai mare putere de cumpărare
Pe primul loc în clasamentul din 2023 se menține Liechtenstein, care depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări. Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68 843 de euro, de aproape 3,9 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxemburgul se află pe locurile doi şi trei, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 49 592 de euro și respectiv, 40 931 de euro.
Toate țările din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie – cu cel puţin 47% mai mare decât media europeană. Cu toate acestea, în studiu se arată că marea câştigătoare a clasamentului este Irlanda: după ce în 2022 abia a intrat în top zece, în 2023 a reuşit să urce patru locuri – până pe locul şase. Cu 26 882 de euro anual pe cap de locuitor, irlandezii au o putere de cumpărare cu 52% peste media europeană.
Per general, 16 din cele 42 de țări incluse în clasament au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste media europeană. Pe de altă parte, alte 26 de țări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie, inclusiv Spania, care cu 16 449 de euro pe cap de locuitor este ușor sub media europeană. Ca și în anii precedenți, Ucraina se menține în 2023 în partea de jos a clasamentului. Locuitorii țării vecine dispun de venituri nete în mărime de 2 478 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă 14% din media europeană.
Despre studiul GfK
Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil, după deducerea impozitelor, a contribuțiilor caritabile și include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul GfK indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro și ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație. Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice.
