STUDIU De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții

Stereotipurile de gen potrivit cărora îngrijirea copilului/copiilor este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Pe întreg parcursul vieții, consumul total al femeilor (public și privat) este, în medie, la fel ca și cel al bărbaților, însă veniturile din muncă ale acestora sunt considerabil mai mici. În același timp, speranța de viață a femeilor este cu peste opt ani mai mare decât a bărbaților, astfel, ajungând la vârsta de pensionare, femeile sunt supuse unui risc sporit de sărăcie.

Acestea sunt printre principalele constatări ale studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, lansat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA).

În Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se
înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.

Discriminarea salarială a femeilor

În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Salariul lunar brut al femeilor – 6709,8 lei, al bărbaților – 7233,7 lei. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%). Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut (segregarea pe domenii de activitate), precum sănătate și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii.

Program de muncă incomplet specific pentru forța de muncă feminină

Programul de muncă incomplet, specific pentru forța de muncă feminină, de asemenea, determină salarizarea mai scăzută. Din cauza orelor de muncă reduse (până la 40 de ore), 23,6% dintre bărbați și 39,0% dintre femei ocupate au avut salarii mai mici.

Cauze:
● 45% din totalul femeilor cu program de muncă parțial nu și-au găsit de lucru cu program complet;
● 23% au fost transferate la program parțial din inițiativa administrației;
● 10% din cauza responsabilităților familiale.

Ponderea înaltă a femeilor în categoria populației inactive

Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive – 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei. Insuficiența serviciilor de educație antepreșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.

Disparități de gen la vârsta înaintată

Având o speranță de viață mai mare decât cea a bărbaților, femeile petrec cu aproximativ 11 ani mai mult în statut de pensionare, iar cuantumul mic al pensiilor determină riscul mai înalt al sărăciei.

Mărimea medie a pensiei în anul 2019 a fost pentru femei de 1,711 lei, iar pentru bărbați – 2,157 lei.

Transferurile în fondul de pensionare ale femeilor și bărbaților (indicator per capita) diferă semnificativ în favoarea femeilor. La bărbații în vârstă de 30-55 de ani acest indicator constituie 11,9% comparativ cu venitul celor economic mai activi (grupul de vârstă 30-49 de ani), pe când la femei – 14,3%. Volumul transferurilor nominale ale bărbaților a constituit 8,064 mld., iar al femeilor – 7,148 mld. Acest fapt se explică prin gradul mai înalt de ocupare a femeilor în sectorul bugetar și efectuarea transferurilor în fondul de pensionare. Bărbații încadrați în aceste vârste practică mai des migrația sezonieră și nu fac defalcări în fondul social, precum și într-o proporție mai mare activează în sectorul economiei tenebre. Având venituri mai mari, bărbații fac transferuri private mai mari pentru alți membri ai gospodăriei casnice, pe când femeile și copiii sunt cei care recepționează aceste transferuri. Pe parcursul întregii perioade a ciclului de viață femeile evoluează în calitate de beneficiari ai transferurilor private, pe când bărbații sunt principalii donatori ai transferurilor private în special între vârstele de 25 și 55 de ani.

Recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:

• combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, în special în domeniul educației și al orientării profesionale;
• promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și viața de familie, încurajarea împărțirii responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor între bărbați și femei;
• eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați prin măsuri de creștere a abilităților profesionale ale femeilor, lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților considerate bărbătești;
• introducerea cotelor de gen, formarea abilităților de conducere și campanii de sensibilizare publică pentru a crește numărul femeilor în funcții de conducere;
• facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului /copiilor;
• extinderea serviciilor ante-preșcolare și preșcolare de calitate, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului de lucru al acestora.