Zilele Diasporei: De fiecare dată când vin, simt o diferență. Așa cum te simți acasă, nu o să te simți nicăieri

Între 18 și 23 august, în Republica Moldova se desfășoară Zilele Diasporei, cu o mulțime de evenimente organizate pentru diverse grupuri: copii, tineri, studenți, antreprenori. Am mers la câteva evenimente și am comunicat cu mai multe persoane revenite acasă în aceste zile din Germania, România, Canada, Țările de Jos, Italia, Portugalia. Le-am adresat două întrebări: Cum s-a schimbat R. Moldova după ultima vizită acasă? Ce trebuie să facem ca să europenizăm mai rapid R. Moldova? 

Vrem stagii pentru tineri

Marionela Țurcan, studentă, București 

La noi sistemul pare mai rigid, pentru că, probabil, am fost sub influența Uniunii Sovietice și suntem așa, mai închiși, înainte ca să alegem ceva trebuie să ne gândim o săptămână, da? Dar europenii, cred eu, îs puțin mai deschiși.

Eu cred că ar trebui să fie dispuse mai multe oportunități pentru tineri, pentru ca ei să aibă la ce să se întoarcă. Pentru viitor ar fi bine ca studenții care absolvesc facultatea  să poată să revină, guvernul să le propună niște stagii sau oportunități de carieră, ca ei să vină să își împărtășească din experiența care au acumulat-o fie în România, fie în altă parte a Europei.

Să muncim până schimbăm lucrurile în bine

Alexandru Ciobanu, Montreal, Canada

Moldova poate fi europenizată prin muncă. Să începem fiecare de la noi în parte ca să schimbăm lucrurile spre bine. Să luăm exemplu de la statele europene ca să tindem spre aceleași valori și să fim în acțiune permanentă, să atingem obiectivele respective. Este foarte important să realizăm ce este un pas înainte, dacă astăzi facem ceva bine,  atunci, în scurt timp sau într-un viitor mai îndepărtat, oricum lucrurile se vor schimba spre bine.

Produsele locale să fie mai vizibile

Andreea Magalu, studentă, București

Eu de fiecare dată când vin, simt o diferență. Dar sunt și lucruri de îmbunătățit. Mi-a plăcut foarte mult o chestie în zona Tirol din Austria, în orașul Innsbruck, unde am  ajuns cu programul Erasmus. Asta cred că i-ar ajuta și pe fermierii noștri, pentru că știu că avem multe probleme la acest capitol. Ei sunt foarte axați pe produsele autohtone. În magazine, chiar și în cele mari – Lidl, Penny, IKEA, oricare, ei pun pe primul loc produsele locale și pe ele scrie că e produs în Tirol, că e produs local.

M-aș întoarce acasă. Mai vreau să acumulez puțină experiență, dar m-aș întoarce acasă, pentru că îmi lipsesc foarte multe chestii. Și așa cum te simți acasă, așa cum ești acasă, nu o să te simți nicăieri.

Să schimbăm mentalitatea oamenilor

Valeriu Ciobanu, antreprenor, Montreal, Canada 

Văd că în Moldova s-au schimbat multe lucruri și e plăcut de văzut. Da, evoluție pozitivă, cred. Văd multe, este mult încă de lucru, dar nu știu, oamenii sunt altfel, altă  dispoziție. Oamenii încearcă să dezvolte țara și să vrea mai bine, să nu fie ca înainte. Dar e importantă schimbarea mentalității oamenilor, iar oamenii să încerce să gândească altfel și să urmeze exemple ale altor țări din Europa, să încerce implementarea valorilor europene. 

Să fim mai activi, să aducem Moldova în Europa

Olga Ciobanu, președinta asociației culturale „Floarea Soarelui”, Chiavari, Italia 

Îmi face mare plăcere să revin, să văd prin birouri lume gentilă, așa cum este peste hotare.

Cum putem europeniza Moldova? Eu cred că ea a intrat în Europa de acum. Eu când am făcut în orașul Chiavari pe 21 mai 2023 prima manifestare pentru Europa, atunci simțeam că deja noi suntem în Europa, aducem Moldova cu noi. Mă bucur că mai mulți ca mine s-au activat, mai mulți ca mine gândesc și îmi pare foarte bine.

Indiferent de ce s-ar întâmpla în viața mea, eu pentru Moldova o să fiu activă, fiindcă eu când grăiesc de Moldova, mă emoționez, și acum îmi vine să plâng. E și dureros. Îs ani pierduți pentru noi peste hotare, nu pierduți financiar, pentru că oricum ne-am dezvoltat, am făcut și bani, am construit case acolo, ne-am cumpărat aici apartament, dar sufletește… am rămas acasă.

Să se implice toți în europenizarea Moldovei

Patricia Neruță, studentă, Lisabona, Portugalia  

Anul acesta îmi pare mai vizibilă schimbarea culturală și lingvistică. Eu cred că acum oamenii se străduie mai mult să vorbească limba română și chiar foarte corect o vorbesc.

Eu cred că Moldova se îndreaptă spre bine. La Parlamentul European au câștigat votul în favoarea integrării Moldovei. Sper să fie bine, dar totul depinde de referendumul din octombrie. Dacă populația se implică, în societatea civilă, în organizații și instituții guvernamentale sau non-guvernamentale, eu așa cred că va reuși.

E nevoie de reforme în educație

Ruxandra Vasian, studentă, Universitatea din Amsterdam, Țările de Jos

Eu vreau să văd Moldova o țară minunată, unde să mă simt bine așa cum mă simt în Olanda acum. De-abia aștept să văd în 2030 cum o să fie țărișoara noastră. Sigur că nu mă aștept la schimbări peste noapte ca să văd o Moldova egală cu Olanda, dar am așteptări mari și sunt optimistă.

Viziunea mea e legată de reforme, pe care Moldova deja le urmează în concordanță cu ceea ce ne cere Uniunea Europeană. E nevoie de reforme în educație – pentru a schimba la bază mentalitatea oamenilor, pentru a ne putea alinia la valorile europene ca democrația, toleranța, egalitatea, libertatea. 

Să respectăm igiena informării și economia transparentă

Nata Albot, revenită recent din Canada

Europenizarea Moldovei începe de acasă. Începe de la părinți spre copiii lor. Începe de la vecini spre vecinii lor. Începe de la colegi spre colegii lor, de la șefi spre angajați. Noi suntem naivi și responsabili să lăsăm totul în grija celor care ne guvernează. Europenizarea începe de la elementarul zâmbet. Noi trebuie să spargem o dată această frică de a zâmbi și această jenă de a zâmbi, pentru că suntem percepuți triști și oropsiți. Pe când atunci când ieșim în afara țării, ne încântă să vedem oameni de toate vârstele pur și simplu zâmbind. Pentru că zâmbetul deschide uși și sparge gheața. Politețea face parte din europenizarea noastră. Grija pentru aproapele nostru, nevoia de a fi zilnic informați. Așa cum ne spălăm pe dinți în fiecare zi, așa să avem igiena informării și să avem cultura informării corecte și obiective din surse de încredere. Să nu ne luăm după falsuri și știri șocante tot timpul, să ne uităm cine e autorul, cine e redactorul, cine publică și care sunt interesele. Totodată, mi se pare foarte important să conștientizăm că antreprenorii au un rol foarte important în europenizare, pentru că economia corectă este o economie transparentă, fără bani la mână, fără bani sub masă. Și economia corectă ne ajută să prosperăm. Europenizarea fără prosperare este imposibilă.

Să alegem cursul  de dezvoltare corect

Daria Crijevschi, studentă, Germania

Sperăm ca referendumul și alegerile din octombrie să meargă cum trebuie și sperăm că peste câțiva ani o să fim în familia Uniunii Europene – cu multe schimbări la nivel de infrastructură, economice și numai înainte, spre dezvoltare.

Trebuie să investim fondurile Uniunii Europene și fondurile proprii în direcția corectă. Asta e educația, infrastructura, salariile. Dar, în primul rând, e direcția în care trebuie să meargă populația, pentru că noi avem probleme la acest capitol.

• Material realizat de Andrea Vremiș, stagiară ZdG