„Zile scurte” sau ce prevede legislația despre durata muncii cu o zi înainte de sărbători. Cine lucrează cu program redus și cum sunt remunerați cei care nu pot avea „zi scurtă” din cauza fluxului continuu de muncă

Cetățenii R. Moldova, angajați în câmpul muncii, beneficiază de „zile scurte” sau zile de muncă cu durată redusă în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Astfel, potrivit Codului muncii al R. Moldova, durata zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel puţin o oră pentru toţi salariaţii, cu excepţia celor cărora li s-a stabilit durata redusă a timpului de muncă sau ziua de muncă parţială.

Legislația prevede că durata concretă redusă a zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare „se stabileşte în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unităţii sau în ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, emis cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor salariaţilor”.

Totodată, potrivit unei modificări a Codului muncii care a intrat în vigoare din 31 iulie 2020, în cazul unităților cu flux continuu și al lucrărilor cu regim de muncă neîntrerupt, care nu permit reducerea duratei zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare, potrivit Codului muncii, ora/orele de muncă care nu pot fi reduse se consideră muncă suplimentară.

În același timp, dacă ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se transferă în altă zi, se va păstra aceeaşi durată redusă a zilei de muncă.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a venit anterior cu precizări pentru salariații din sectorul real al economiei (domeniul construcţiei, agriculturii etc.), conform cărora „Art. 111 din Codul muncii, care statuează acordarea zilelor de sărbătoare nelucrătoare plătite, nu admite careva excepţii în funcţie de categoria sau domeniul de activitate al salariaţilor”.

„Cu alte cuvinte, atât art. 102, cît şi art. 111 din Codul muncii, consfinţesc garanţii legale privind zilele de sărbătoare nelucrătoare, pentru toţi salariaţii, inclusiv din sectorul real al economiei naţionale. Or, neacordarea zilelor de sărbătoare nelucrătoare de către unii angajatori şi, mai cu seamă, atagerea salariaţilor la muncă în aceste zile, fără acordul lor scris, şi, fără a fi remuneraţi suplimentar, constituie o încălcare gravă a drepturilor şi garanţiilor legale ale acestora, care urmează a fi sesizată organelor de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei muncii, în vederea aplicării sancţiunilor corespunzătoare potrivit Codului Contravenţional”, potrivit

În R. Moldova zile de sărbătoare nelucrătoare sunt:

• 1 ianuarie – Anul Nou;
• 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
• 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
• prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; 
• ziua de luni la o săptămînă după Paşte ( Paştele Blajinilor);
• 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
• 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
• 9 mai – Ziua Europei;
• 27 august – Ziua Independenţei;
• 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
• 25 decembrie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
• ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

Pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de weekend, angajaților li se plătește salariul mediu.

În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămînal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește.