Vocea diasporei: „Noi oricum vom merge să votăm, ca de fiecare dată, cu speranță și demnitate. În ciuda deciziei CEC”

După ce la prezidențialele de anul trecut sute de moldoveni aflați peste hotare au stat ore în șir la coadă pentru a vota, însă nu au mai reușit să-și exercite acest drept, mai mulți reprezentanți ai diasporei se declară revoltați în raport cu decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul de secții deschise în acest an pentru diasporă, pentru alegerile din 11 iulie.

Inițial, CEC a propus deschiderea a 139 de secții, adăugând ulterior încă 7, în urma protestelor de la Chișinău, dar și de peste hotare. Astăzi, pe rolul Curții de Apel Chișinău există un proces prin care mai multe partide cer anularea sau modificarea hotărârii CEC, iar numărul secțiilor de votare din străinătate să fie majorat.

Cetățenii R. Moldova stabiliți în câteva state europene, unde la prezidențialele de anul trecut s-a stat în rânduri interminabile, pe frig și ploaie, în timp ce numărul infectărilor de coronavirus rămânea a fi unul îngrijorător, ne-au povestit despre cum văd decizia CEC, despre cum intenționează să voteze de această dată și la ce schimbări speră după alegeri.

„Dar oare țării îi pasă de noi?”

Cristina Catan este o tânără din R. Moldova, stabilită de cinci ani în Germania. Locuiește la 120 km de Frankfurt, respectiv, la ultimele alegeri a mers să voteze acolo. În primul tur, a stat la coadă de la ora 11.00 până la 17.00. În turul doi, a mers de dimineață la secție, cu speranța că va reuși să voteze mai repede. La ora 6.00 a ieșit din casă, la 8.00 era deja la coadă, iar la 15.30 încă nu votase.

A urmat alerta cu bombă, iar Cristina, împreună cu prietenii săi, au decis să nu mai aștepte – au urcat în mașină și au mers spre Strasbourg, ca să voteze la secția de acolo.

Despre decizia CEC de a deschide doar 146 de secții în afara R. Moldova, Cristina spune că „e o strategie împotriva diasporei”.

„Efectiv, ni se încalcă dreptul la vot și se încearcă sa ne reducă la tăcere. Au fost organizate proteste și în Germania, inclusiv la Frankfurt, unde numărul votanților este enorm – asta demonstrează încă o dată că cetățenilor le pasă de R. Moldova, de soarta țării și a oamenilor de acasă. Dar oare țării îi pasă de noi?

Sigur că, indiferent de circumstanțe, noi suntem hotărâți să stăm până la urmă, să ne exercităm dreptul la vot. Personal, am decis că deja voi merge în Franța să votez, având în vedere că la alegerile parlamentare am stat la coada nouă ore la Frankfurt și s-au terminat buletinele”, explică ea.

Cristina adaugă că își dorește mult ca moldovenii să voteze conștient, calculat și cu gândul la viitor, iar după alegeri să vină schimbarea și pentru cei rămași acasă.

„Nu ne mai rămâne decât să protestăm…”

Adriana Grigoriev locuiește în Marea Britanie, iar la ultimele alegeri a așteptat șase ore ca să voteze. Dacă la alegerile de pe 11 iulie nu va reuși să voteze și vor exista suspiciuni de fraude, spune că nu prea va mai avea motive să revină în R. Moldova. „E mai ușor să o aduc aici pe mama, decât să lupt contra unui sistem corupt. Membri de familie, rude, prieteni pleacă din viață cu speranțele neîmplinite…”, oftează tânăra.

În opinia sa, CEC a demonstrat, prin ultimele sale decizii, că este „o instituție capturată, care activează pentru interesele unui grup restrâns de corupți, și nu pentru cele ale poporului”.

„Nu ne mai rămâne decât să protestăm și să ne facem vocile auzite și respectate. Protestele sunt un strigăt de disperare, care acoperă 30 de ani de probleme.

Problema cea mai mare e ce vom face cu toată senzația asta de ranchiună și dorința de răzbunare, în cazul în care și de data asta alegerile vor avea loc neconform. Altfel, eu sper și știu că vom face tot ce ne stă în puteri ca să ne mobilizăm la maxim”, mai spune Adriana.

Dorința sa cea mai mare e ca R. Moldova să aibă o majoritate parlamentară demnă de rolul său, oamenii plecați să poată reveni acasă, iar localitățile R. Moldova să fie repopulate.

„O să ne adresăm în judecată și, dacă va fi nevoie, vom ajunge până la CtEDO”

Ion Plop, un alt cetățean al R. Moldova stabilit de ani buni peste hotare și care, din 2010, a fost implicat ca voluntar în organizarea și buna desfășurare a secțiilor de votare din nordul Italiei, își exprimă indignarea față de decizia CEC și solicită, în numele electoratului de la Veneția-Mestre, deschiderea a cel puțin două secții în această zonă.

„La alegerile anterioare, am constatat că moldovenii noștri au făcut chiar 2-3 ore cu transportul, apoi încă 6-7 ore au stat la coadă, indiferent de condițiile meteo, ca să-și exercite dreptul la vot.

CEC, pur și simplu, a ignorat legea și bunul simț și a executat o comandă politică. Știm că, pentru CEC, acest electorat din diasporă este paralel și de nedorit. Este josnic în raport cu noi, cei care, nu de viață bună, ne-am lăsat casele și am plecat. Asistăm la ultimele reminiscențe ale acelor practici triste care ne-au adus pe noi, moldovenii, în pragul unui dezastru moral, politic și social”, opinează Plop.

Tot el susține că, în pofida impedimentelor care ar putea apărea, oamenii din diasporă sunt determinați să fie și mai activi de această dată.

„Vrem să stârpim corupția, să avem un Parlament care să facă legi pentru cetățean. Ne vom ambiționa să depunem eforturi suplimentare, pentru a merge chiar pe distanțe mai mari, în localitățile unde sunt deschise secții de votare.

Diaspora a demonstrat și va demonstra că îi pasă de viitorul R. Moldova, de soarta celor care au rămas acasă. Noi muncim, trimitem bani, avem o contribuție importantă la păstrarea balanței de plăți. Dar vrem să ne fie respectate drepturile”, afirmă președintele Asociației „Gente Moldava”.

Dacă pe 11 iulie toți cetățenii moldoveni din zona respectivă cu drept de vot nu vor reuși să ajungă la urne, Ion Plop declară că se va solicita suplimentarea timpului până când ultimul cetățean aflat la rând va putea vota. „În caz contrar, ne vom constitui într-un comitet de criză și vom protesta în fața ambasadei și a consulatelor din zonă. O să ne adresăm în judecată și, dacă va fi nevoie, vom ajunge până la CtEDO, cum am mai făcut și în trecut”, punctează Ion Plop.

„Îmi doresc foarte mult să vină oameni corecți și onești la guvernare”

Olesea Tanașciuc locuiește, de 13 ani, în Portugalia. La primul tur al alegerilor de anul trecut a reușit să voteze în doar 20 de minute, dimineața, la 7.30, înainte să plece la serviciu. La cel de-al doilea tur, a votat în 5 minute, aproape de ora 21.00. Pe parcursul zilei, însă, știe că mulți alți moldoveni au stat ore în șir, în rânduri imense, ca să-și poată exercita acest drept.

„Eu votez mai mult pentru cei de acasă, pentru că îmi pasă. Nu m-am rupt de țară, ci pur și simplu, locuiesc în altă parte. Îmi doresc foarte mult să vină oameni corecți și onești la guvernare, să avem o justiție mai bună, un sistem medical avansat, un sistem educațional profesionist și corect, să fie mai puțină birocrație, să fie vizibilă modernizarea R.  Moldova. De aceea, votul din 11 iulie este vital”, zice ea.

Olesea crede că numărul secțiilor care s-a decis a fi deschise în Portugalia pentru aceste alegeri este unul mic.

„Sunt doar trei. Ar fi fost bine să fie deschise patru sau chiar cinci, însă, din câte îmi amintesc, la scrutinele precedente, la unele secții de votare, în special în zona de Nord, orașul Porto, conaționalii s-au prezentat la urne într-un număr mic, de aici, probabil, și decizia CEC. Pe de altă parte, sunt țări în care nu era nicio secție de votare, într-o regiune destul de mare, deși numărul conaționalilor era destul de semnificativ. Oamenilor le este greu să parcurgă sute de kilometri ca să-și exercite dreptul la vot într-o altă regiune. Păcat că, în urma protestelor, CEC a atribuit cu doar șapte secții mai mult decât erau prevăzute inițial”, exemplifică Tanașciuc.

„CEC demonstrează că este o instituție aflată sub papucul cuiva”

La alegerile de anul trecut, Ecaterina Țurcan-Hacina s-a prezentat la ora 6.50 la secția de votare din orașul francez Villeneuve-Saint-Georges. Își amintește că a rămas mască când a văzut la acea oră – secția abia urma să se deschidă – un rând enorm, care prevestea, cel puțin, o oră de așteptare. În următoarele 15 minute rândul s-a dublat.

„Chiar am întrebat un domn din față la ce oră a venit și el mi-a răspuns că și-a dorit să fie primul, de aceea a venit la 5.30. Ajuns la secție, a constatat însă că cel puțin 20 de oameni deja făcuseră coadă”, povestește ea.

Ecaterina consideră că numărul impunător de oameni care s-au prezentat la urnele de vot în diasporă la ultimele alegeri au arătat cât de puternică este voința oamenilor de a schimba ceva acasă.

„Iar acesta fapt este dovada concretă de care trebuia să țină cont CEC-ul pentru a stabili numărul secțiilor de votare. Noi oricum vom merge să votăm. O vom face, ca de fiecare dată, cu speranță și demnitate.

Însă, e de remarcat faptul că decizia CEC de a spoi ochii diasporei cu 7 secții în plus demonstrează că este o instituție de stat care se află sub papucul cuiva, iar acel cineva are o frică enormă de moldovenii ce sunt în afara țării”, consideră ea.

„Dorința diasporei de a schimba lucrurile acasă i-a speriat pe unii”

Elena Rotari locuiește în Germania, la Berlin, la ultimele alegeri a stat ore bune în coadă, pentru a vota, și spune că așteptările tuturor celor din diaspora au fost altele, decât ceea ce a votat CEC. 

„Indiscutabil, noi toți am sperat că CEC va lua act de acel număr aproape dublu al înregistrărilor prealabile. Chiar mai mult de atât, am sperat că va lua act de prezența într-un număr impunător la alegerile prezidențiale și de haosul creat la unele secții de vot. Însă, dorința asta atât de vizibilă a diasporei de a schimba lucrurile acasă, i-a speriat pe unii, ce încă mai controlează cumva instituții ale statului”, opinează Elena. 

Ea se declară ferm convinsă că aceste acțiuni vor genera o poftă și mai mare a celor din diaspora să meargă la vot.

„Tare sper să nu trăim un deja-vu și toți noi să ne putem exercita dreptul la vot. Ca membru al diasporei, tot ce aștept după aceste alegeri parlamentare acasă e o schimbare atât pe plan social-economic, cât și politic. R. Moldova are nevoie de un Parlament cu deputați integri, de un Guvern care să vină cu reforme”, completează Rotari. 

Îndemnul ei e ca, indiferent de unde se află, moldovenii să meargă la vot pe 11 iulie. 

„Am rămas nedumeriți și dezamăgiți”

La ultimele alegeri, Silvia Robu, stabilită în Italia, a activat în calitate de secretară la secția de votare din orașul Parma, localitate unde s-au epuizat toate cele 5 mii buletine. Din această cauză, multe persoane așa și nu au mai reușit să voteze. 

„Cozile care s-au format la secție erau enorme. Am scris și demersuri la CEC în această privință enumerând toate argumentele, precum numărul moldovenilor înscriși în datele anagrafice (peste 6700), dar și numărul mare de moldoveni înregistrați pe site-ul înregistrare.cec.md, cerând deschiderea mai multor secții de votare la Parma.

Ne pare foarte rău de decizia CEC, care a hotărât deschiderea a doar 139 (ulterior 146) de secții de votare peste hotarele R. Moldova. Am rămas nedumeriți și chiar dezamăgiți”, susține Silvia. 

A rămas cu ochii pe protestele ce au urmat. Adaugă că speră la niște urmări pozitive și la obținerea dreptului, garantat de Constituție, pentru toți cetățenii, de a vota. 

„Bineînțeles că ne-am înfuriat și am vrut să ieșim la proteste”

Mariana Plămădeală locuiește în Marea Britanie, la Birmingham. Spune că e indignată de decizia CEC, în contextul în care la prezidențialele de anul trecut, la secția din orașul în care e stabilită, s-au înghesuit numeroși votanți veniți din orașele în care s-au epuizat buletinele. 

„Bineînțeles că ne-am înfuriat și am vrut să ieșim la proteste. Pe 11 iulie, voi fi președinte de secție aici, la Birmingham, așa cum am fost și data trecută. Am făcut echipă bună atunci cu ceilalți membri și am putut absorbi o bună parte din votanții de la Londra și din Northampton, unde s-au terminat buletinele de vot. S-a stat la coadă afară în jur de trei ore”, își amintește ea. 

În opinia sa, este necesară revizuirea sistemului de vot, cu sugestia să fie preluată experiența României de vot prin corespondență. Totodată, Mariana afirmă că își dorește să vadă în viitorul Parlament oameni ce pot avea un impact atât asupra lucrurilor care se întâmplă în diaspora, cât și acasă, dar și ca votanții să înțeleagă cât de importante sunt alegerile, în special, cele parlamentare. 

Marți, 8 iunie curent, în timp ce mai mulți oameni protestau, solicitând mai multe secții de vot peste hotare, membrii CEC au mărit numărul acestora de la 139 la 146 de secții de votare. Un proiect în acest sens a fost propus de membrul CEC, Sergiu Gurduza.

Proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare, membrul CEC însă, desemnat de socialiști, Maxim Lebedinschi, a venit cu propunerea ca în străinătate să fie deschise doar 139 de secții, proiectul fiind susținut de alți patru membri.