Trei miniștri din Guvernul Recean și-au dat demisia, SIS a destructurat o rețea de spioni ruși, iar liderii NATO au cerut Rusiei să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană | Săptămâna de Gardă
Trei miniștri din Guvernul Recean și-au dat demisia, Serviciul de Informații și Securitate anunță că a destructurat o rețea de spioni ruși, iar liderii NATO au solicitat Rusiei să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Trei miniștri din guvernul Recean și-au dat demisia. Este vorba despre ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, și ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Luni voi propune președintei Sandu lista noilor miniștri pentru aceste portofolii”.
Demisia ministrei de Interne Ana Revenco vine la două săptămâni după atacul armat de la aeroportul din Chișinău, când două persoane au fost împușcate.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a anunțat, luni, despre destructurarea unei rețele de spioni ruși, antrenată, citez, în „activități dușmănoase împotriva securității R. Moldova”. Potrivit directorului SIS, începând cu anul 2020, doi cetățeni ai Federației Ruse, sub comanda și coordonarea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, identificau și recrutau cetățeni moldoveni, construind o rețea de agentură pe teritoriul țării noastre.
Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate: „Activitatea cetățenilor ruși și a rețelei de agentură a fost îndreptată spre influențarea proceselor social-politice ale R. Moldova în interesul Federației Ruse. Totodată, de menținere a dependenței R. Moldova față de Federația Rusă, dar au realizat și operațiuni informaționale pentru modelarea opiniei publice”.
Mai multe detalii despre cetățenii ruși acuzați de SIS de spionaj în favoarea Federației Ruse și ce legătură au cu fostul președinte Igor Dodon, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Liderii statelor membre NATO s-au reunit marți și miercuri la Vilnius, în Lituania, la cel de-al patrulea summit de la invazia Rusiei în Ucraina. Aliații și-au reafirmat sprijinul pentru demersul Ucrainei de a deveni membră a alianței nord-atlantice și au convenit să elimine cerinţa unui Plan de acţiuni pentru aderarea țării la NATO.
În ceea ce privește R. Moldova, liderii NATO au solicitat Rusiei să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană. Alianța a subliniat că își menține ferm sprijinul pentru dreptul Moldovei de a-și decide propriul viitor și respectă pe deplin neutralitatea constituțională a țării noastre. Totodată, liderii NATO au anunțat că-și intensifică, citez „sprijinul politic pentru a consolida capacitatea de rezistență și a susține independența politică a R. Moldova”. Tot în cadrul summitului, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat despre o nouă contribuție financiară pentru consolidarea capacităților de apărare ale R. Moldova.
Klaus Iohannis, președintele României: „Am reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru R. Moldova. În acest sens, am pledat pentru susținerea financiară a pachetului de măsuri destinat R. Moldova, pentru consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței. Am anunțat și o nouă contribuție financiară pentru Chișinău, pe care o vom transfera la Fondul Voluntar NATO dedicat acestui stat”.
Șeful Departamentului gaze naturale și energie termică din cadrul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexandru Ursu, a fost numit, joi, de către Parlament, în funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției. Alexandru Ursu este angajat al ANRE din septembrie 2010. Consiliul de administrație este format din cinci directori, care sunt numiți în funcție de către Parlament, pe bază de concurs.
Săptămâna aceasta, Parlamentul European a decis prelungirea cu încă un an a măsurii de liberalizare a comerțului dintre R. Moldova și Uniunea Europeană. Propunerea a fost susținută de 577 de deputați europeni. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureşan, țara noastră va beneficia încă un an de suspendarea taxelor și cotelor de import aplicabile produselor exportate din R. Moldova către Uniunea Europeană. Iar Banca Mondială va oferi R. Moldova asistență financiară, sub formă de grant și de împrumut, în valoare de aproape 60 de milioane de dolari pentru modernizarea sistemului de învățământ. Ratificarea unor acorduri care presupun acest lucru au fost votate, joi, în prima lectură, de către Parlament.
Persoanele care au fost membre ale unui partid declarat neconstituțional nu vor putea candida la alegeri pe o perioadă de trei ani. Prevederea se conține într-un proiect de lege elaborat la aproape o lună după ce Curtea Constituțională a declarat formațiunea politică „Șor” drept neconstituțională. Documentul a fost votat, vineri, în prima lectură, de către Parlament.
Stema Federației Ruse, gravată deasupra ușii unei biserici din orășelul Sângera, a provocat nemulțumirea mai multor enoriași. Unii dintre ei spun că nici nu mai calcă pragul bisericii de când au văzut vulturul bicefal de la intrare. Cum explică preotul această situație, aflați dintr-un reportaj publicat pe canalul nostru de YouTube.
Fondatorul companiei „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran, acuzat că a păgubit mai mulți clienți care achitaseră mii de euro pentru bucătării la comandă, a fost eliberat din arest preventiv și transferat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost luată, miercuri, de către magistrata de la Judecătoria Chișinău Elena Costiuc. La ieșirea din Penitenciarul nr. 13, Mihail Șaran ne-a spus că nu are dreptul să facă declarații. În luna aprilie, în timp ce se afla în arest la domiciliu, Mihail Șaran și-a scos brățara de monitorizare și a fugit, fiind dispărut timp de o săptămână. După ce a fost găsit într-o casă din Durlești, a fost plasat în arest preventiv în penitenciar, unde s-a aflat până în prezent.
Fostul secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Ivan Gheorghiu și familia sa dețin peste două milioane de lei – avere cu caracter nejustificat. Autoritatea Națională de Integritate a constatat existența diferenței substanțiale de peste 2 milioane de lei între averea dobândită și veniturile obținute de către Gheorghiu, soția acestuia și cei doi copii minori, pe parcursul perioadei octombrie 2018 – octombrie 2021. Dacă actul ANI rămâne definitiv, Gheorghiu ar putea să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică și de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor elective, pe o perioadă de 3 ani.
Comisia Pre-Vetting a anunțat, miercuri, despre încheierea evaluării grupului de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor. Potrivit Comisiei, Gheorghe Graur, procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, și Vasile Plevan, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, nu întrunesc criteriile de integritate financiară și etică și, prin urmare, nu promovează evaluarea.
Săptămâna aceasta, capitala ucraineană Kiev a fost atacată mai multe nopți la rând cu drone și rachete. Cel puțin o persoană civilă a murit, iar altele au fost rănite. Joi dimineață rușii au bombardat și insula Șerpilor, vizitată sâmbăta trecută de președintele Zelenski. Iar la summitul NATO de la Vilnius, țările G7 au convenit asupra unei declarații comune de sprijin pentru Ucraina, care include garanții de securitate, printre care sprijin pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiune și măsuri pentru a ajuta Ucraina să se apere și să prevină noi agresiuni, inclusiv livrări de arme. Tot în timpul summitului, autoritățile din Germania au anunțat că vor trimite Ucrainei 40 de vehicule blindate, tancuri Leopard 1 şi două sisteme de rachete PATRIOT, autoritățile din Australia vor furniza Ucrainei 30 de vehicule blindate Bushmaster, iar cele din Franța vor livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune SCALP.
