VIDEO COVID-19 în R. Moldova – între scepticism și lipsa locurilor în spitale

Un raport prezentat la început de septembrie de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) arată că „se observă o întinerire a cazurilor” confirmate cu COVID-19. Autoritățile explică această situație prin creșterea intensității întâlnirilor cu persoanele dragi, în perioada concediilor. Același raport punctează că mai afectate de COVID -19 sunt  femeile.

În aceste condiții, cetățenii R. Moldova sunt sceptici în privința existenței coronavirusului – o bună parte consideră că nu este decât o gripă sau, în genere, că ar fi un mit. Totodată, este răspândită preconcepția potrivit căreia virusul ar afecta doar persoanele 60+.  ZdG prezintă o radiografiere a unora dintre cele mai importante întrebări și răspunsuri privind pandemia de coronavirus. 

• Cum se împart opiniile cetățenilor R. Moldova în privința COVID-19?
• Potrivit unui sondaj realizat în mai 2020, de către comunitatea „WatchDog.MD”, în cooperare cu CBS Research, 50,4 % dintre cetățenii R. Moldova cred că virusul e o simplă gripă și că ar fi creat pentru a distruge economia. Totodată, 32,3% dintre cetățenii R. Moldova consideră că doar bătrânii riscă să se infecteze și să moară. 32,7% dintre cetățenii R. Moldova consideră că virusul, de fapt, ar fi un mit. 

• COVID-19 este o gripă obișnuită? 
• Încă din luna martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționa că noul coronavirus are o rată de mortalitate mai mare decât tulpinile de gripă sezonieră, 3,4% din cazurile de COVID-19 soldându-se cu decese, pe când, gripa sezonieră, în general, ucide mai puțin de 0,1% dintre cei infectați

• Câți copii s-au infectat cu COVID-19? În câte cazuri situația lor s-a agravat și a fost nevoie de internare mai mult de două săptămâni? 
• Potrivit MSMPS, până la 9 septembrie, în total au fost infectați peste 2200 de copii, din numărul de 41 mii de cazuri, ceea ce reprezintă 5.5%. Formele grave la copii au constituit aproximativ 5% din totalul de copii infectați, perioada de spitalizare fiind mai mare de două săptămâni. Până la confirmarea noului protocol clinic național privind COVID-19, aprobat prin ordinul MSMPS nr. 785 din 25.08.2020, toți copiii erau internați în staționar, indiferent de forma bolii. Din 25.08.2020, toți copiii cu vârsta mai mică de 7 ani sunt internați obligatoriu, indiferent de forma bolii. Copii mai mari de 7 ani, adulții cu vârste de 18-65 de ani, inclusiv gravidele cu forme ușoare și moderate de COVID-19,  fără factori de risc de deteriorare a stării generale (patologii asociate severe: boli cardiovasculare, BPOC, astm bronșic, diabet zaharat, stări de imunocompromisie, maladii oncologice) și fără semne clinice de pneumonie sau alte afecțiuni organice, știind că starea generală a pacientului permite îngrijiri la domiciliu (forme clinice ușoare sau pacienți asimptomatici) pot fi tratați la domiciliu.

• Câte gravide s-au infectat? Câte cazuri s-au agravat după infecție? Câte s-au soldat cu decese? 
• Până în prezent, au fost infectate 313 gravide, dintre care 41 se aflau în trimestrul I de sarcină, 77 – în trimestrul II, iar 145 de gravide erau în trimestrul III de sarcină. A fost înregistrat un caz de deces a unei persoane de 27 de ani. 

• Au fost sau nu înregistrate cazuri în care nou-născuții erau infectați de COVID de la mamă?
• Au fost înregistrate 11 cazuri de infectare a nou-născuților de la mama bolnavă, toți nou-născuții au suportat o formă ușoară și medie, fără a fi înregistrate forme grave.

• Câți medici și lucrători medicali au plecat din sistem, de când a început pandemia? 
• MSMPS susține că nu dispune, la  etapa actuală, de date privind personalul medical demisionat. În ultimii 5 ani, numărul de medici (în cifre absolute) s-a  redus cu 370 de persoane, iar lucrători  medicali cu studii medii de specialitate – cu 1950 de persoane.

• Câți medici și lucrători medicali lipsesc în prezent sistemului de sănătate din R. Moldova?
• Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la 01.01.2020, în cadrul Instituțiilor Medico-Sanitare Publice, necesitatea de medici a constituit 1468 de lucrători, iar necesitatea de personal medical cu studii medii – 1434.

• De unde vine supoziția că doar bătrânii pot deveni victime ale COVID?
• MSMPS susține că această presupunere este un fals, utilizat pentru diminuarea conștientizării pericolului real. Deseori, falsul e răspândit de persoane care încearcă să creadă surse false de date și informații sau au drept scop promovarea personală ori financiară, pentru a relaxa măsurile de protecție și restricție care sunt la moment singurele metode de prevenire în lipsa vaccinului, acesta reprezentând o metodă specifică și cea mai sigură și eficientă măsură de sănătate publică. 

• Cum se explică „întinerirea” cazurilor de COVID-19, atestate în ultimul timp? 
• Tot mai multe cazuri se înregistrează printre tineri sau persoane de vârstă medie, deoarece această vârstă este una mai activă social, susține MSMPS. Adițional, măsurile de protecție individuală și comunitară sunt mai puțin respectate, din cauza diminuării conștientizării riscurilor COVID-19 și aprecierii greșite potrivit căreia tinerii fac mai puține forme severe sau decedează. Aceste persoane prezintă pericol pentru cei din jur și reprezintă surse periculoase de transmitere, afectând grupurile de risc.  

• Ce se întâmplă după tratament?
• La jumătate de an după ce epidemia COVID-19 a lovit în plin orașul Bergamo, aproape jumătate dintre cei care s-au infectat și au scăpat între timp de virus spun că nu și-au revenit complet și încă se confruntă cu o serie de probleme, scrie Washington Post într-un articol recent, citat de libertatea.ro. Medicii din Bergamo spun că boala poate avea efecte asupra întregului organism, dar lasă sechele în mod diferit, de la pacient la pacient. Dintre primii 750 de pacienți verificați post-tratament, în jur de 30% aveau încă cicatrici pe plămâni și dificultăți de respirație. 

Mărturiile unor tineri care s-au tratat de COVID-19

Nicu State, 20 de ani: „Am stat în carantină 40 de zile”  

„La începutul verii, pe 10 Iunie, m-am trezit dimineața cu o ușoară durere de cap. Simțeam un disconfort în gât. Am încercat să-mi măsor temperatura. Mi-am zis că poate nu e nimic deosebit. Tot atunci, am măsurat repetat temperatura, aveam 37,5 (temperatura maximă pe care am avut-o). Am luat Paracetamol și am stat în casă. Să fiu înțeles – nu aveam nici cea mai mică bănuială de COVID. Peste două zile, la insistența unei persoane, am făcut testul. Era pozitiv. Au urmat nenumărate apeluri la medici. Mi-au prescris mai multe pastile. Fiind sceptic, nu am luat decât Viusid. Temperatura era constant 36,7. Astfel, am stat două săptămâni acasă, luând doar Viusid. Au urmat patru teste, toate pozitive, la distanță de o săptămână fiecare. Îmi pierdusem mirosul și gustul. Eu locuiesc cu mama, și se infectase și ea. Medicul de familie ne telefona zilnic, dar după ce a văzut că situația mea nu se agravează, a început să monitorizeze mai puțin. Am stat în carantină 40 de zile, ca într-un final testul să fie negativ”.

Evelina Botezat, 22 de ani: „Când mergeam la somn, aveam frica asta că nu o să mă mai trezesc”

„Primele simptome au apărut la început de iunie. Virusul l-a „adus” tatăl meu în familie. În acel moment, eram în R. Moldova. Locuiesc la Iași, dar venisem acasă în martie. Pe 25 mai, tata a început să strănute, avea febră. Peste câteva zile, am început să pierd gustul și mirosul. Acesta a fost un prim semn. Pe 1 iunie, seara, am început să strănut, îmi apăruse febra. Pe 3 iunie, am făcut test, era pozitiv. Am achitat testul, atât eu, cât și cei trei membri ai familiei. După ce am văzut rezultatele testelor, am început să ne informăm, să comunicăm instanțelor necesare, am luat legătura cu medicul de familie și el a spus că dacă-i formă ușoară, ne tratăm acasă. La noi nu au apărut complicații. În schimb, toată familia și-a pierdut simțul mirosului și al gustului. Am avut dezechilibre, îmi părea că pierd controlul, și tahicardie, eu având niște probleme cardiace. Tata are astm și a avut, pe alocuri, probleme respiratorii. La mama tot era intensă tahicardia. Sora mea, fiind mai mică, mai mult era moleșită, dar alte probleme nu a avut. Eu aveam și dureri de cap, mult mai intense decât la o gripă obișnuită. Atunci când mergeam la somn, aveam frica asta că nu o să mă mai trezesc. Pentru testul repetat, am anunțat medicul de familie și au venit cadre medicale de la stat. Testele erau negative și medicul ne-a dat certificat care arăta că deja putem ieși pe afară”. 

• Care este situația în prezent, în R. Moldova?
• Numărul cazurilor de infectare este în continuă creștere. Între timp, șefa Direcției municipale asistență socială și sănătate a declarat la ședința Primăriei Chișinău din 7 septembrie că în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor din Chișinău nu mai sunt locuri libere. 

• Ce putem face la nivel individual?
• Specialiștii OMS precizează că putem ajuta în lupta cu COVID-19, urmând câteva recomandări simple: respectăm regulile de igienă și distanțare socială; urmărim critic ce întreprind autoritățile; ne implicăm în acțiuni de voluntariat, pentru a ajuta comunitățile; îi educăm pe cei din jur cu privire la conștientizarea pericolului de infectare.