VIDEO/„Am fost martorii unei justiții selective”. CA Bălți a decis, irevocabil, amendarea primarului orașului Sîngerei și a doi funcționari ai instituției care au participat la o slubă, în afara bisericii
Primarul și viceprimarul orașului Sîngerei, dar și o funcționară din cadrul instituției vor trebui să achite amenzi în valoare totală de 75 de mii de lei, după ce au oficiat, la 27 martie 2020, împreună cu doi preoți o slujbă afară.
După ce Judecătoria Bălți a admis contestația primarului orașului Sângerei, Arcadie Covaliov, a viceprimarului, Andrei Cucoș, dar și a Liliei Țăbîrnă, lucrătoare a Primăriei, anulând procesele-verbale prin care cei trei funcționari au fost sancționați cu câte o amendă de 25 mii de lei, la 17 aprilie, Curtea de Apel (CA) Bălți a anulat hotărârea. Instanța de Apel a menținut amenzile aplicate.
Deși prima instanță a constatat mai multe încălcări procedurale admise de agentul constatator, magistrații Curții de Apel (CA) Bălți au decis menținerea în vigoare a procesului verbal, respectiv, aplicarea amenzilor.
Avocatul celor trei angajați ai Primăriei, Victor Panțîru, susține că vor înainta cereri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) și vor scrie plângeri penale atât pe numele polițistului, cât și a magistraților de la CA Bălți. Asta deși, pe perioada stării de urgență, R. Moldova a notificat secretarul general al Consiliului Europei activând art. 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Istoria unei amenzi
După ce, la 7 aprilie, cei trei funcționari au fost amendați pentru că au participat la oficierea unei slujbe în stradă la data de 27 martie, a doua zi, pe 8 aprilie, aceștia au contestat procesele-verbale întocmite pe numele lor în instanța de judecată și au cerut încetarea procesului contravențional pe motivul nulității procesului verbal cu privire la contravenție.
În contestația depusă, Arcadie Covaliov indica faptul că nu este de acord cu procesul-verbal și decizia de sancționare întocmită în privința sa, dat fiind faptul că agentul constatator nu a încadrat corect fapta din punct de vedere legal, încălcând astfel prevederile Codului Contravențional, ceea ce duce la declararea nulității procesului-verbal.
„Întocmind procesul-verbal cu privire la contravenție, agentul constatator, Victor Golimbovschi, nu a indicat care punct din Dispoziția nr. 6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a fost încălcat, și nici componenta de contravenție care a fost încălcată potrivit art. 76/1 alin. (1) Cod Contravențional”, se arată în contestație.
Totodată, primarul orașului Sîngerei indica și faptul că „nu i-au prezentat probe care să confirme vinovăția”.
La 15 aprilie, Judecătoria Bălți a admis atât contestația edilului, cât și a celorlalți doi funcționari ai Primăriei, anulând procesele-verbale cu privire la contravenție.
„Instanța observă că în procesul-verbal cu privire la contravenție, agentul constatator a descris defectuos fapta contravențională și a omis încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei. Astfel, agentul constatator nu a formulat clar invinuirea adusă contravenientului pentru ca ultimul să poate pregăti apărarea, îngrădindu-i astfel dreptul la apărare garantat atît de legislația națională cît și cea internațională. Art. 445, alin. (1) și (2) Cod contravențional stabilește că, Neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenţie a menţiunilor privind numele, prenumele şi funcţia agentului constatator, numele, prenumele, data (ziua, luna, anul) întocmirii procesului-verbal, seria şi numărul actului de identitate şi numărul de identificare personal (IDNP) sau datele de identificare din buletinul de identitate provizoriu ale făptuitorului care renunţă la numărul de identificare personal şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, iar în cazul persoanei juridice – lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a circumstanţelor comiterii şi încadrării juridice a faptei contravenţionale săvîrşite şi a datei comiterii acesteia, a semnăturii agentului constatator sau a martorului asistent, în cazul refuzului contravenientului de a semna, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal. (2) Celelalte încălcări ale art.443 sau ale altor norme imperative din prezentul cod pot să ducă la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenţie doar în cazul în care acestea afectează în mod esenţial fondul cauzei. Potrivit art.461 Cod contravenţional, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art.441 şi 445, instanţa încetează procesul contravenţional”, a motivat instanța de judecată.
„Judecătorii care au duble standarte”
Ulterior, hotărârea Judecătoriei Bălți a fost atacată cu recurs la CA Bălți care a admis recursul la 17 aprilie și a decis, irevocabil, menținerea în vigoare a proceselor-verbale în cazul celor trei persoane. Documentul nu a fost încă publicat pe portalul instanțelor de judecată.
Victor Panțîru, avocatul care a reprezentat interesele celor trei funcționari din Sîngerei, susține că ceea ce s-a întâmplat în cadrul CA Bălți reprezintă un exemplu de „justiție selectivă”. Într-un filmuleț video publicat pe Facebook de edilul orașului Sângerei după pronunțarea hotărârii, avocatul motivează că în aceeași zi, magistrații CA Bălți au anulat alte patru procese-verbale prin care câțiva tineri care consumau alcool în curtea blocului au fost sancționați din același motiv, că nu a fost încadrate corect din punct de vedere legal contravenția.
„În orașul Bălți astăzi am fost martorii unei justiții selective. […] Dacă există motiv de procedură pentru anularea procesului-verbal, nu se mai intră în fondul cauzei. Curtea de Apel Bălți, în baza unui recurs scris pe „genunchi”, în sensul de calitatea documentului, cu trimiteri la norme inexistente, cu trimiteri la fapte care nu au avut loc în instanța de judecată. […] Cu toate acestea, Curtea de Apel Bălți, astăzi, în două complete diferite, adică șase judecători la Curtea de Apel, pe motive de procedură, la fel, care au fost invocate de către noi, nu au văzut că este o problemă și au menținut procesele-verbale întocmite contrar procedurii și contrar legii. Rămânem cu gustul amar de Curtea de Apel Bălți, de justiția care se face aici, de judecătorii care au duble standarte. Nu este părerea mea subiectivă, este buchia legii care scrie negru pe alb ce se întâmplă dacă este întocmit procesul-verbal greșit. Iată, în patru cazuri ale colegului meu, Curtea de Apel Bălți a ținut cont de aceste prevederi, în cazurile noastre Curtea de Apel nu a văzut aceste prevederi legale. […] Nu ne rămâne decât să înaintăm trei acțiuni la Curtea Europeană pentru încălcarea dreptului la apărare, pentru lipsa unui proces echitabil de care am avut parte aici în R. Moldova”, a afirmat avocatul.
„Polițistul a admis falsificarea procesului-verbal”
Contactat de Ziarul de Gardă, Victor Panțîru a precizat că va depune plângeri penale atât pe numele polițistul care a întocmit procesele-verbale, cât și pe numele judecătorilor care au emis deciziile de menținerea acestora.
„Polițistul a admis falsificarea procesului-verbal, pentru că după ce l-a întocmit, el a mai introdus mențiuni suplimentare, ceea ce este interzis și echivalează cu falsul și anularea procesului-verbal. Tu nu faci nimic altceva decât să falsifici o probă pe care ulterior o duci în instanță. Astfel, instanța avea la ea, două procese cu privire la constatarea contravenției diferite, ceea ce este inadmisibil”, a spun avocatul.
Revenirea la practicile de folosire a organelor de drept ale statului în calitate de instrument de presiune
Totodată, Arcadie Covaliov susține că ceea ce li se întâmplă este „o bătaie de joc și o comandă politică”.
„Este o țară a injustiției, justiției selective. Aceasta este o apreciere a mea astăzi în orașul Bălți, capitala de nord, unde s-a procedat foarte urât. […] Au anulat decizia judecătorilor din orașul Sîngerei care au procedat conform buchiei legii. […] Au apreciat acest proces verbal falsificat și au apreciat corect și au dat dreptate, fiindcă noi nu am încălcat legea. De fapt, nici nu am înțeles pentru ce ne-au penalizat. Iată în orașul Bălți a fost anulată hotărârea judecătorilor din orașul Sîngerei și îmi pare foarte rău. În calitate de primar și președinte a Comisiei pentru Situații Excepționale noi am fost obstrucționați în bătaie de joc, am fost intimidați. Este o bătaie de joc”, se arată indignat primarului orașului Sîngerei în clipul video publicat pe pagina sa de Facebook.
CALM a denunțat amendarea primarului
În acest context, Congresul Autorităților Publice Locale (CALM) a venit cu o declarație publică în care denunță revenirea la practicile de folosire a organelor de drept ale statului în calitate de instrument de presiune asupra unor reprezentanți ai autorităților locale.
Amintim că totul s-a întâmplat în dimineața zilei de 27 martie, ziua în care a intrat în vigoare dispoziția emisă de CSE prin care se interzice deplasarea în grupuri mai mari de trei persoane. Primarul Arcadie Covaliov era afară, la distanță de cei doi preoți, tot la distanță fiind și angajata primăriei care urma să transmită live evenimentul pe o rețea de socializare pentru ca oamenii să audă rugăciunea. Viceprimarul venea dintr-o altă localitate și văzându-l pe alesul local care-i este și angajator s-a apropiat de acesta. Deoarece evenimentul a avut loc în dimineața zilei de 27 martie, nimeni dintre cei prezenți nu reușiseră să facă cunoștință cu decizia CSE.
De ce a fost amendat primarul și cei doi funcționari
ZdG a scris anterior că primarul orașului Sîngerei, Arcadie Covaliov, viceprimarul, Andrei Cucoș, dar și Lilia Țăbîrnă, lucrătoarea primăriei, la fel, au fost sancționați cu câte o amendă în valoare de 25 mii de lei după ce au oficiat o slujbă în stradă la data de 27 martie. Potrivit reprezentanților organelor de drept, aceștia ar fi încălcat Dispoziția CSE, care interzice adunarea în grupuri mai mari de trei persoane în locurile publice, din data de 26 martie.
Într-un filmuleț video publicat pe pagina sa de Facebook, primarul susține că nu este de acord cu aplicarea amenzii. Acesta spune că atunci când la inițiativa sa a fost oficiată slujba, nu cunoștea despre decizia CSE din 26 martie prin care sunt interzise adunările în grupuri mai mari de trei persoane. Totodată, Arcadie Covaliov precizează că a respectat toate măsurile prevăzute de CSE.
„Am convenit cu cei doi preoți să organizăm slujba într-o zi de vineri, 27 martie, la ora 7:45. Eu nu eram în cunoștință de cauză, am auzit seara (26 martie, n.r.) că a fost o ședință a CSE, dar de fapt ultimul timp nu am timp să privesc presa, și în presă a ieșit domnul Chicu, prim-ministru și a anunțat, dar eu nu am privit în seara ceea comunicatul de presă a CSE a Chișinăului. Toate hotărârile și deciziile de la Chișinău vin prin poșta electronică dimineața. Eu am plecat atunci dimineața la măsura moral spirituală de la intrarea în oraș cu cei doi preoți și am luat un colaborator din primărie ca să filmeze, ca oamenii să stea liniștiți acasă și să asculte. Peste câteva clipe s-a apropiat și viceprimarul. Noi toți am mers în mașini aparte. Doamna Lilia stătea departe de noi și filma. Eu stăteam cu icoana și preoții departe de mine stăteau. Chiar dacă a ieșit această decizie a CSE în ajun, eu nu știam, dar chiar și dacă a ieșit, noi nu am încălcat absolut nimic”, relata primarul orașului Sîngerei.
R. Moldova a activat articolul din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări. Explicațiile Agentului Guvernamental
La mijlocul lunii martie, R. Moldova a notificat secretarul general al Consiliului Europei privind declararea stării de urgență, activând art. 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Mai exact, articolul respectiv prevede:
- în caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional;
- dispoziţia precedentă nu permite nicio derogare de la articolul 2, cu excepţia cazului de deces rezultând din acte licite de război, şi nici de la articolele 3, 4 (paragraful1) şi 7 (n.r. – dreptul la viață, interzicerea torturii și a sclaviei, nicio pedeapsă fără lege);
- orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare şi dispoziţiile Convenţiei devin din nou deplin aplicabile
Ce spune Agentul Guvernamental
Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Oleg Rotari, a declarat pentru ZdG că acest lucru a fost făcut ținând cont de declararea stării de urgență, care „implicit denotă existența anumitor circumstanțe care permit sau chiar necesită restricționarea unor drepturi garantate de Convenție”.
„Dacă ar fi, spre exemplu, libertatea de întrunire, ea trebuie restricționată pe alocuri, ca să împiedice propagarea acestui virus, iar aceasta contravine Convenției, pe de o parte. De aceea, în asemenea cazuri, este activat art. 15 din Convenție pentru a nu intra în anumite discuții cu CtEDO. Sunt anumite măsuri necesare pentru a proteja națiunea sau securitatea statului, atunci se activează acest articol până la lipsa aplicării acestui articol în continuare. În mod normal, orice persoană aflată pe teritoriul R. Moldova poate să se prevaleze de dreptul său, ca să se evite contaminarea cu acest virus în masă, autoritățile pun interdicție la întrunire, practic, restricționând acest drept, ar încălca Convenția. În aceste condiții, acest drept nu se consideră încălcat, deoarece au existat anumite circumstanțe importante care permiteau restricționarea acestuia. Dacă cineva s-ar adresa, CtEDO nu ar trebui să dea curs”, a explicat el.
Întrebat dacă măsura ar putea permite comiterea unor abuzuri, el a spus că „în mod normal, nu trebuie să existe abuzuri, pentru că intenția statului nu este de a introduce stare de urgență pentru a comite abuzuri, ci de a proteja viața oamenilor, de a nu se infecta cu acest virus”.
Conform Agerpres, care face referire la France Presse, articolul 15 din Convenție a fost activat de R. Moldova, România, Armenia și Letonia, adică patru din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.
