Viața într-un sat din R. Moldova. Statistici și curiozități
În noul an, în conformitate cu doleanțele cititorilor noștri, am creat în ZdG o nouă rubrică, în care principalele subiecte și teme abordate vor fi despre problemele și realizările oamenilor și satelor din R. Moldova. În acest prim articol vă invităm să aflați câteva detalii curioase despre viața oamenilor care locuiesc în satele din R. Moldova.
Cele mai mari și cele mai mici localități din R. Moldova
În R. Moldova, conform Breviarului Statistic din 2021, realizat de Biroul Național de Statistică (BNS), există 916 sate. Satul cu cei mai mulți locuitori este Congaz, aflat în componența Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, cu o populație de circa 11,5 mii de locuitori. Congaz se află la circa 117 km de Chișinău și este nu doar cel mai mare sat din R. Moldova, ci și unul dintre cele mai mari sate europene, după numărul populației.
Astfel, conform celui mai recent recensământ al populației, care datează din 2014, satele din R. Moldova cu cei mai mulți locuitori sunt:
- Congaz, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia,
- Costești, raionul Ialoveni;
- Cărpineni, raionul Hâncești;
- Stăuceni, comuna Stăuceni;
- Copceac, mun. Comrat;
- Baurci, mun. Comrat;
- Băcioi, mun. Chișinău;
- Corjeuți, raionul Briceni;
- Trușeni, mun. Chișinău;
- Pelinia, raionul Drochia;
Statisticile arată că tot mai multe localități rurale din R. Moldova sunt pe cale de dispariție. Conform recensământului din 2014, în R. Moldova erau minim 120 de sate în care locuiau mai puțin de 100 de locuitori. Sunt și comune în care locuiesc câteva sute de oameni. În comuna Salcia, din raionul Taraclia, care are în componență satele Salcia și Orehovca, conform datelor recensământului din 2014, locuiau circa 300 de persoane. Printre cele mai puțin populate raioane din R. Moldova se numără Dubăsari, Șoldănești, Taraclia și Dondușeni.
Comunele cu cei mai puțini locuitori:
- Comuna Salcia, raionul Taraclia,
- Comuna Ochiul Roș, raionul Anenii Noi
- Comuna Alava, raionul Ștefan Vodă
- Comuna Șumna, raionul Râșcani
- Comuna Pereni, raionul Rezina
Statistici despre viața din satele Moldovei
Într-un studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Rurale (iRi) se preciza că, în anul 2021, mai mult de jumătate din locuințele rurale nu aveau apeduct în interior, 70% aveau closet în grădină și nu dispuneau de sistem de canalizare al apelor uzate.
Veceul în curte, lipsa apeductului și a canalizării în gospodării, serviciile de calitate joasă și absența vieții culturale sunt doar câteva dintre realitățile traiului la sat, arată studiile recente. Populația tânără din mediul rural își dorește să aibă un venit stabil și să-și întemeieze o familie. Din acest motiv, tot mai mulți tineri optează pentru un trai la oraș. Bunăoară, în raioanele Cantemir, Șoldănești sau Hâncești, la 10 mii de locuitori revin 2 medici de familie, adică doi specialiști trebuie să deservească câte patru-cinci sate.
Venitul mediu lunar în zonele rurale, înregistrat în anul 2020 de către Biroul Național de Statistică (BNS), este de puțin peste 2700 de lei. Structura cheltuielilor de consum arată că la țară, pentru satisfacerea necesităților alimentare de bază, sunt utilizate circa 44% din venituri.
În cercetarea cu privire la dezbinarea rural-urbană, realizată de Institutul pentru Inițiative Rurale se menționează despre calitatea consumului alimentar: meniul zilnic din sate constă, în mare parte, din produse făinoase (128 de kg de pâine per capita anual, comparativ cu 109 kg la oraș), fiind deficitar în carne, lactate și ouă, în timp ce consumul din mediul rural de legume și fructe nu se deosebește semnificativ de cel din mediul urban.
Datele care demonstrează îmbătrânirea satelor moldovenești nu reprezintă o noutate. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2020, din totalul de gospodării rurale, 62,3% aveau în componență, cel puţin, o persoană în vârstă de peste 60 ani. Datele BNS pentru anii 2020-2021 arată că principala activitate a vârstnicilor din mediul rural este munca agricolă. Fiecare a patra persoană vârstnică ocupată a fost implicată în activități agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol drept loc principal de muncă. Fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat.
Într-un studiu privind efectele pandemiei de COVID-19 în satele din R. Moldova, Institutul pentru Inițiative Rurale a identificat că mediul rural este mult mai vulnerabil la dezinformări și zvonuri: în medie, 38% dintre săteni consideră adevărate ideile populare eronate despre originea, formele de manifestare și tratamentul împotriva COVID-19, comparativ cu 31% dintre orășeni. Locuitorii din mediul rural reprezintă circa 65% din întreaga populație a țării.
Curiozități despre satele din R. Moldova
În satul Țaul, raionul Dondușeni, găsim cel mai mare parc din țară – Parcul Țaul. El este situat în partea de sud a satului Țaul și a fost înființat la începutul secolului al XX-lea, în jurul conacului familiei Pommer.
În satul Criva, raionul Briceni, se află a treia cea mai mare peșteră de ghips din lume – Peștera „Emil Racoviță”, situându-se pe locul al optulea în clasamentul tuturor grotelor gigante de pe Pământ.
În satul Mileștii Mici, la vinăria cu același nume, se păstrează o colecție de vinuri de 1,5 milioane de sticle. Colecția a fost inclusă în Cartea Recordurilor la categoria cea mai mare colecție de vinuri de calitate din lume.
În satul Ternovca, raionul Slobozia, se află cea mai mare clădire din lume sub forma unei sticle (28m). Ea găzduiește muzeul băuturilor alcoolice.
În apropierea satului Chircăiești, raionul Nisporeni, se termină renumitele valuri de pământ – „Valurile lui Traian de Sus. În istoriografie ele sunt considerate ca un sistem de apărare al Imperiului Roman „împotriva barbarilor de nord, care trăiau pe teritoriul dintre Nistru și Prut”.
În comuna Bălănești, raionul Nisporeni, se află cel mai înalt punct din R. Moldova. Dealul Bălănești, cunoscut și sub denumirea de „Piscul lui Miron”, are o altitudine de 430 de metri.
R. Moldova este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, având hotare comune cu România şi Ucraina, şi ocupă un teritoriu de 33 843,5 km2. Lungimea totală a hotarului național constituie 1 389 de km, inclusiv 939 de km – cu Ucraina, 450 km – cu România. Cel mai nordic punct al țării este satul Naslavcea, iar cel mai sudic – Giurgiulești, care este unica localitate din R. Moldova de pe malul Dunării. Punctul cel mai vestic este satul Criva, cel mai estic fiind satul Palanca.
