Valentin Fiodorov, numit în funcția de șef al Inspectoratului General pentru Migrație

Valentin Fiodorov a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului General pentru Migrație (IGM). Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), acesta fiind prezentat efectivului luni, 16 septembrie, de către ministrul Adrian Efros.

Conform unui comunicat de presă, Adrian Efros a subliniat că numirea lui Valentin Fiodorov are drept scop „consolidarea echipei, sporirea prestigiului instituției și creșterea încrederii în autoritatea competentă atât la nivel național, cât și internațional”.

Valentin Fiodorov, în calitate de șef al IGM, a declarat că prioritățile mandatului său includ îmbunătățirea proceselor operaționale ale instituției, asigurarea unei comunicări proactive cu străinii din R. Moldova și creșterea încrederii și satisfacției beneficiarilor față de serviciile oferite. Fiodorov a accentuat, de asemenea, importanța îndeplinirii sarcinilor în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește screeningul bilateral pentru Capitolul 24, care vizează migrația și azilul.

Valentin Fiodorov a deținut, din aprilie 2014, până în iunie 2022, funcția de șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Șeful IGM  și-a făcut studiile la Academia de grăniceri din orașul Hmelnîțkîi din Ucraina, conform IGM.

În luna august, șeful IGM Mihail Vodă și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost retrași din funcție. Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a anunțat atunci că a finalizat ancheta de serviciu declanșată în urma unor nereguli constatate în dosarul de solicitare de azil în cazul cetățeanului turc Izzet Eren, asasinat în iulie la Chișinău.

În cadrul anchetei interne au fost vizate șase persoane, angajate în cadrul IGM, iar „pentru buna desfășurare a cercetărilor, angajații vizați au fost detașați în alte diviziuni ale MAI”, se spune într-un comunicat al SPIA.

Astfel, în urma controlului intern au fost identificate următoarele deficiențe:

– Insuficiențe în materia legislativă care reglementează domeniul migrației, azilului și apatridiei (propuneri de modificare a legii 270 din 2008 care se referă la termenul de examinare a cererilor de azil în procedură rapidă, accelerată);

– Insuficiențe în procedurile interne cu privire la lucrul în domeniul migrației, azilului și apatridiei (impunerea obligatorie a depunerii în dosarul cauzei a documentelor doveditoare pentru întârzierile în procesele de lucru la caz – motive din cauză de boală, a lipsei de apărare sau de traducere autorizată); urgentarea implementării Sistemului informațional „Migrație”);Publicitate

– Neglijență în serviciu – depășirea termenului de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului azil (în cazul de față interviul fiind realizat la o distanță de două luni și 8 zile);

– Insuficiențe cu privire la schimbul de informații de serviciu între direcțiile din cadrul IGM – Direcția supraveghere regim de ședere (DSRȘ) și Direcția de azil și apatridie (DAA) – DSRȘ nu a informat DAA că a emis deja un aviz de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc. „Ulterior acestei respingeri a dreptului de ședere cetățeanul turc a solicitat azil, această lipsă de informare determinând pornirea de la zero a dosarului de cerere de azil, fără să se cunoască faptul ca cetățeanul turc era urmărit internațional, deși DSRȘ avea această informare în dosarul de respingere a dreptului de ședere)”, precizează SPIA.

Pe 10 iulie 2024, un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat mortal la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei. Omorul a fost comis de un bărbat, cu fața acoperită de o cască, în timp ce se deplasa pe o bicicletă electrică. Potrivit Procuraturii Generale, bărbatul care a fost ucis era liderul unei „grupări criminale”. Anterior, acesta a fost anunțat pe canalele Interpol de către autoritățile din Marea Britanie pentru arest și extrădare, fiind învinuit de comiterea unor infracțiuni de contrabandă și comercializarea heroinei.

Bărbatul nu a fost extrădat din R. Moldova pentru că a depus cerere de azil. În urmă cu doi ani i-a fost refuzată acordarea azilului, dar până acum nu există o decizie definitivă a instanței de judecată. Anchetatorii examinează versiunea unei reglări de conturi între „grupări criminale” sau lichidarea intenționată a cetățeanului turc, pentru a împiedica unele declarații pe care le-ar fi putut face într-un dosar din Marea Britanie.

Ulterior, autoritățile de la Chișinău au inițiat o anchetă de serviciu la IGM, pentru „investigarea procedurilor legale aplicate de funcționari” în cazul liderului unei „grupări criminale” din Turcia care a fost asasinat în sectorul Rîșcani al capitalei. Pe 10 iulie mai multe instituții ale statului au fost audiate la Parlament pe acest subiect. Potrivit președintelui Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, cetățeanul turc a fost reținut pe teritoriul R. Moldova aproximativ 560 de zile, însă termenul maxim prevăzut în legislație este de 180 de zile.