Vaccinarea împotriva COVID-19: Mituri versus realitatea

Președinta Comitetului Național de Experți în Imunizare din Republica Moldova, Ninel Revenco

Informațiile false legate de vaccinarea împotriva COVID-19 au fost răspândite la nivel mondial, ceea ce frânează procesul de imunizare și dă mari bătăi de cap experților din domeniu și oamenilor care luptă în prima linie cu pandemia. Președinta Comitetului Național de Experți în Imunizare din Republica Moldova, Ninel Revenco, ne-a acordat un interviu la acest subiect și ne-a ajutat să demontăm tot felul de mituri care circulă în spațiul public.

— Vaccinurile pot provoca infecția COVID-19?

— Nu. Vaccinurile împotriva COVID-19 nu conțin componente ale virusului capabile să declanșeze boala. După vaccinare, organismul uman are nevoie de o perioadă de câteva săptămâni pentru a produce anticorpii necesari. Prin urmare, o persoană vaccinată se poate infecta cu virusul care cauzează COVID-19 chiar înainte sau după vaccinare, iată de ce este foarte important să fie respectate măsurile de protecție împotriva COVID-19.

— Este adevărat că unele vaccinuri, precum AstraZeneca, pot condiționa formarea cheagurilor de sânge, iar acestea pot cauza decesul?

— Potrivit informațiilor actualizate, o relație de cauzalitate între vaccinul AstraZeneca și apariția cheagurilor de sânge nu este confirmată. Sunt necesare studii specializate pentru a înțelege pe deplin relația potențială dintre vaccinare și posibilii factori de risc. Este important să reținem că, deși sunt îngrijorătoare, aceste evenimente sunt foarte rare și pot apărea și în mod natural cu un număr foarte mic în rândul celor aproximativ 200 de milioane de oameni din întreaga lume cărora li s-a administrat vaccinul anti-COVID-19, AstraZeneca.

Circa patru persoane au dezvoltat această afecțiune la fiecare milion de doze de vaccin administrate. Reacțiile adverse rare după imunizări trebuie evaluate în raport cu riscul deceselor cauzate de infecția de COVID-19 și cu potențialul vaccinurilor de a preveni infecția și de a reduce numărul de decese cauzate de aceasta.

Vaccinarea împotriva COVID-19 nu va reduce incidența sau decesele din cauza altor maladii. Se știe că evenimentele tromboembolice apar destul de frecvent, iar tromboembolismul venos reprezintă a III-a cauză a maladiilor cardiovasculare la nivel global. În campaniile de vaccinare extinse este normal ca țările să semnaleze potențiale evenimente adverse asociate procesului de imunizare, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că evenimentele au legătură cu administrarea vaccinului. În prezent, se monitorizează continuu reacțiile adverse post-imunizare, iar fiecare caz este studiat în mod minuțios. În Republica Moldova, nu au fost înregistrate cazuri de formare a cheagurilor de sânge după imunizarea împotriva COVID-19.

— Vaccinul împotriva COVID-19 este o modalitate de a controla populația? Vaccinarea înseamnă includerea unui microcip în organism?

— Pe măsură ce avansează dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19, oamenii continuă să-și exprime îngrijorarea față de acest lucru. Vaccinul este răspunsul la controlul pandemiei și are scopul de a readuce viața la „normal”. Vaccinul împotriva COVID-19, de rând cu celelalte vaccinuri dezvoltate până în prezent, nu conține niciun fel de microcip sau alt dispozitiv de urmărire. Vaccinul împotriva COVID-19 are menirea de a preveni răspândirea virusului, de a reduce numărul de spitalizări și decese. De altfel, ar fi imposibil să introduci un dispozitiv în organism cu ajutorul unui ac. Este vorba de dezinformare.

— Dacă am avut COVID-19 și ne-am vindecat, nu trebuie să ne mai vaccinăm?

— Chiar dacă am fost infectați cu noul tip de coronavirus, vaccinarea este necesară. În acest moment, experții nu dețin date complete privind nivelul de protecție oferit de anticorpii formați în urma infectării, mai ales că au fost înregistrate multe cazuri de reinfectare în întreaga lume. Totuși, persoana care a fost infectată cu COVID-19, dezvoltă o imunitate de scurtă durată care poate varia între 3-6 luni, în funcție de forma bolii suportate, iar vaccinarea împotriva infecției de COVID-19 dezvoltă o imunitate cu durată mult mai îndelungată și stabilă.

— Vaccinul împotriva COVID-19 afectează fertilitatea?

— Despre posibile consecințe negative asupra fertilității s-a tot discutat în cazul multor tipuri de vaccin produse până astăzi. Studiile clinice pe termen lung însă nu au confirmat informația. Prin urmare, este vorba de un mit. Vaccinul împotriva COVID-19 nu vă va afecta fertilitatea. Adevărul este că vaccinul anti-COVID-19 stimulează organismul să producă copii ale proteinei spike găsite pe suprafața coronavirusului. Acest lucru „învață” sistemul imunitar al organismului să lupte împotriva virusului, care are această proteină specifică.

Confuzia a apărut atunci când pe rețelele de socializare a apărut un raport fals care afirma că proteina spike de pe acest coronavirus este similară cu o altă proteină spike numită sincitină-1, implicată în procesul de creștere și atașare a placentei în timpul sarcinii. Cele două proteine spike sunt complet diferite și distincte, iar administrarea vaccinului împotriva COVID-19 nu va afecta fertilitatea femeilor care doresc să rămână însărcinate, inclusiv prin metode de fertilizare in vitro.

Experții din domeniul sănătății reproductive de la Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie, Societatea Americană de Medicină Reproductivă și Societatea Americană de Medicină Materno-fetală afirmă că nu există dovezi care să demonstreze că vaccinarea împotriva COVID-19 poate cauza infertilitate. Până la momentul actual, nu a fost raportat niciun caz de infertilitate în rândul participanților la studiu, precum și în rândurile milioanelor de persoane care s-au vaccinat. Totodată, experții susțin că la animalele implicate în primele etape ale studiilor nu au apărut semne de infertilitate, aceasta fiind puțin probabilă din punct de vedere științific. Deidre Gunn, profesor asistent și specialist în fertilitate în Divizia de Endocrinologie Reproductivă și Infertilitate din UABs, a constatat că, deși femeile însărcinate nu au fost incluse în primele studii pe vaccin, unele au rămas însărcinate pe parcurs, fapt ce sugerează că nu a existat niciun efect advers asupra fertilității. În timpul studiilor asupra vaccinului Pfizer, 23 de femei voluntare implicate în studiu au rămas însărcinate, iar singura care a suferit o pierdere a sarcinii nu primise vaccinul propriu-zis, ci placebo. Astfel, experții din Domeniul Medicinii Reproductive încurajează puternic vaccinarea anti-COVID-19 în rândul tuturor femeilor care planifică o sarcină în următoarele luni sau în viitorul apropiat, avertizând că COVID-19 în timpul sarcinii ar putea fi mai sever, punând în pericol viața gravidei și a fătului, risc care ar putea fi prevenit prin vaccinare.

— Dacă suntem alergici, nu trebuie să ne vaccinăm?

— CDC recomandă oamenilor să fie vaccinați, chiar dacă au antecedente de reacții alergice severe care nu au legătură cu vaccinurile sau medicamentele injectabile – cum ar fi alergiile la alimente, animale de companie, venin sau latex. Persoanele cu antecedente de alergii la medicamente pe cale orală sau antecedente familiale de reacții alergice severe pot fi şi ele vaccinate. În același timp, un istoric de reacție alergică severă (de exemplu, anafilaxie) la orice componentă a vaccinului reprezintă o contraindicație. Persoanele care s-au confruntat cu alergii severe sau, anterior, au avut parte de o experiență negativă asociată cu administrarea unui vaccin trebuie să se adreseze medicului de familie la o consultație preventivă pentru a se realiza evaluarea riscului, aprecierea tipului și severității reacției anterioare, precum și fiabilitatea informațiilor.

— Vaccinul împotriva COVID-19 schimbă ADN-ul?

— Cu certitudine, putem afirma că aceasta este o altă informație falsă. Vaccinurile împotriva COVID-19 nu modifică și nu interacționează în niciun fel cu AND-ul celulelor dumneavoastră. În prezent, în întreaga lume, pentru stoparea pandemiei cauzate de COVID-19, au fost autorizate și recomandate pentru utilizare mai multe tipuri de vaccinuri. Două dintre aceste tipuri: cele pe bază de ARNm și cele cu vector viral furnizează material genetic către celulele noastre pentru a iniția procesul de protecție împotriva virusului care cauzează COVID-19, dar este necesar să înțelegem cu toții că acest material nu pătrunde niciodată în nucleul celulei unde se păstrează AND-ul nostru. ARN-ul mesager determină celula să producă proteine pentru a stimula sistemul imunitar, apoi se descompune rapid, fără a afecta cumva AND-ul. Prin urmare, vaccinul împotriva COVID-19 nu poate produce modificări în ADN-ul uman, pentru că serul nu ajunge la acesta. Acest mit are scopul de a induce populația în eroare.

— Vaccinul produce reacții adverse după câțiva ani?

— Unul dintre motivele pentru care unele persoane ezită să se vaccineze împotriva COVID-19 este faptul că sunt îngrijorate că ar putea exista efecte secundare necunoscute care vor apărea luni sau ani mai târziu. Istoria ne dovedește că efectele secundare severe sunt extrem de rare și, dacă apar, sunt de obicei în primele două luni după vaccinare. Oamenii de știință și autorităţile din domeniul sănătății publice monitorizează continuu datele vaccinului înainte, în timpul și după ce acesta devine disponibil publicului. Până în prezent, la nivel mondial, au fost semnalate reacții adverse în prima săptămână după vaccinarea împotriva COVID-19. Ulterior, după o perioadă mai îndelungată, nu au fost înregistrate evenimente post-imunizare.

— Cât de sigur e vaccinul împotriva COVID-19? E adevărat că au fost evitate mai multe etape importante din cadrul procesului de producere și verificare?

— Toate vaccinurile aprobate de către autoritățile din SUA, Uniunea Europeană și cele precalificate de către OMS au trecut toate etapele necesare de testare clinică. În cadrul acestor testări peste 40.000 de persoane au fost incluse în testările clinice ale fiecărui vaccin, iar în cadrul testelor clinice nu au fost înregistrate reacții adverse severe. Vaccinurile produse de Pfizer, Moderna și AstraZeneca, care de urgență au fost aprobate spre utilizare, au fost administrate cu peste 50 de milioane de doze, fără înregistrarea efectelor adverse extrem de severe.

— Vaccinul împotriva COVID-19 conține substanțe periculoase, precum mercurul?

— Vaccinurile împotriva COVID-19, care au fost aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului și precalificate de OMS pentru utilizare la nivel global, sunt sigure și în niciun caz nu conțin în compoziția lor substanțe toxice, precum mercurul. Toate substanțele care intră în componența vaccinurilor sunt minuțios testate pentru a fi siguri că tot ceea ce este acolo, în doza necesară de administrat, este sigur pentru oameni. Vaccinurile conțin o serie de elemente diferite și fiecare dintre ele este testat separat. Înainte ca acestea să fie administrate oamenilor, sunt testate pe animale. Ulterior, după ce acestea s-au dovedit a fi sigure la animale, înainte de a fi autorizate spre utilizare pentru populația generală, se trece la etapa de studii clinice pe zeci de mii de persoane. SIGURANȚA este cea mai importantă parte a acestor studii clinice. Fiecare vaccin este supus unei evaluări a siguranței pentru a se asigura că acesta este SIGUR, înainte de a fi utilizat de către publicul larg. În plus, fabricarea vaccinurilor are o supraveghere constantă a calității, astfel încât fiecare ingredient care intră în componența vaccinului să fie, în mod cert, de cea mai înaltă calitate și sigur pentru utilizare lor de către oameni.

— Femeile însărcinate se pot vaccina împotriva COVID-19? Există riscul de a afecta fătul?

— Femeile însărcinate nu au fost incluse în studiile precoce privind vaccinul anti-COVID-19, dar unele participante au fost fie însărcinate și nu știau despre asta la momentul vaccinării, fie au rămas însărcinate pe parcursul desfășurării studiului. În consecință, există date incomplete cu privire la vaccinarea femeilor gravide. Vestea bună e că la acest grup mic de femei nu s-au depistat efecte nedorite, iar vaccinul a funcționat. De altfel, mai multe instituții de profil medical specific au venit cu recomandări ca femeilor însărcinate, care fac parte dintr-un grup de risc, să li se administreze vaccinul anti-COVID-19, dacă doresc. De menționat că femeile însărcinate pot dezvolta complicații în cazul în care sunt infectate cu COVID-19.

Pentru conformitate, Ministerul Sănătății