Numele funcționarilor vizați în declarațiile Avocatului Poporului despre implicarea în activitatea Oficiului: „Nu am cerut anularea raportului, ci rectificarea unor expuneri”
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, este oficialul acuzat de Avocatul Poporului că s-ar fi implicat în activitatea instituției, solicitându-i „să modifice raportul de constatare”, unde expunea „mai multe chestiuni problematice”. Iar Alexei Buzu este ministrul care, conform lui Ceslav Panico, printr-un e-mail, a venit cu propunerea „de a avea discuții comune în vederea schimbării situației și remedierea unei probleme la nivel sistemic, pentru a preveni încălcarea drepturilor omului”.
Într-un comentariu pentru ZdG, Viorel Cernăuțeanu a declarat că el nu a cerut anularea unui raport, ci, printr-o scrisoare oficială adresată Oficiului Avocatului Poporului, a solicitat „rectificarea unor expuneri publice” expuse în document care „denigrează imaginea” lui și a instituției pe care o reprezintă. Șeful IGP menționează că în prezent, Codul administrativ nu stabilește o derogare pentru anumite instituții ale R. Moldova că nu poate fi contestată o decizie sau un act și că este „regretabil” faptul că contestarea unui act „este considerată o imixtiune”.
Săptămâna trecută, cei doi oficiali au expediat scrisori la adresa Avocatului Poporului care se referă la „subiecte diferite, dar țin de respectarea drepturilor omului”. ZdG vă prezintă detalii și declarații relevante referitor la cazul expus de Avocatul Poporului privind presupusa implicare a unui funcționar în activitatea instituției.
Luni, 22 ianuarie, solicitat de ZdG, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a declarat că nu poate divulga deocamdată numele celor doi oficiali, întrucât pe marginea acestui caz urma să se adreseze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrului, Dorin Recean. Panico a precizat că cele două scrisori se referă la „cel puțin două rapoarte” elaborate anul trecut și publicate în 2024, refuzând să menționeze la ce rapoarte se referă mai exact.
„Ne vom adresa astăzi (luni, 22 ianuarie, n.red.) speakerului Parlamentului și prim-ministrului în vederea notificării informației pe care am primit-o vineri seară, 19 ianuarie, prin scrisoare oficială. După intervenția atât a Parlamentului, cât și a Guvernului, în dependență de acțiunile/ inacțiunile acestora, la următoarea etapă vom decide despre publicarea numelor și vă vom oferi mai multe detalii (…). Vrem să știm dacă a fost convenită o astfel de reacție împreună, dacă vine doar de la acea instituție (…).
În primul caz, de la conducător/ ministru a venit doar un e-mail prin care vine cu propunerea să avem discuții de a schimba situația. Al doilea e-mail a venit cu o scrisoare oficială, semnată (…). Ambele e-mailuri se referă la ultimele rapoarte pe care le-am publicat în acest an. Așteptăm reacțiile Guvernului/ Parlamentului și săptămâna viitoare, în dependență de reacții, vom vedea pașii următori (…). Informația despre care spuneam se referă la cel puțin două rapoarte, dar încercări de imixtiune au fost și anterior (…)”, a declarat Ceslav Panico.
ZdG a constatat că Alexei Buzu i-a trimis lui Ceslav Panico un e-mail prin care propunea „fortificarea proceselor pentru a preveni încălcarea drepturilor omului”, informație confirmată pe parcursul zilei de luni de ministru. Avocatul Poporului a precizat că Alexei Buzu este una dintre persoanele la care a făcut referire în postarea de pe o rețea de socializare.
„(…) Am vorbit cu dumnealui, pentru ca să vedem cum fortificăm procesele ministerului pentru a preveni încălcarea drepturilor omului (…). Am avut schimburi de mesaje prin care am solicitat suportul și implicarea instituției pentru a fortifica anumite procese pe domeniul nostru. Eu nu știu dacă dumnealui s-a referit la mine sau la altcineva (…)”, a afirmat Alexei Buzu pentru ZdG.
Conform unor documente în posesia cărora a intrat ZdG, vineri, 19 ianuarie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a expediat Avocatului Poporului o scrisoare oficială prin care și-a exprimat dezacordul în legătură cu „Raportul privind constatările derivate din procesul de examinare a cazului de suicid din cadrul Izolatorului de detenție preventivă a Inspectoratului de Poliție Cimișlia”. În scrisoarea oficială, șeful IGP a solicitat redactarea Raportului, „prin excluderea atât din titlu, cât și din conținut a termenului „dubios”, precum și a concluziilor calificate de acesta drept „interpretative și neprofesioniste” și „care se răsfrâng negativ asupra imaginii și reputației poliției în societate”.
„(…) Examinând Raportul special, Inspectoratul General al Poliției constată că autorul și-a asumat concluzii nefondate, cu caracter pendinte or organele de drept abilitate cu competențe de investigare și elucidare a circumstanțelor decesului persoanei aflate în custodia statului nu s-au pronunțat definitiv și irevocabil la caz (…)”, se spune în document.
Sursa doc: ZdG
Făcând referire la scrisoare, Viorel Cernăuțeanu a precizat, într-o discuție cu ZdG, că el nu a cerut Avocatului Poporului anularea Raportului, ci „rectificarea unor expuneri publice” care „denigrează imaginea” lui și a instituției pe care o reprezintă: „Eu am cerut doar o viziune de rectificare, dar este regretabil că aceasta este considerată o imixtiune”.
„Săptămâna trecută, eu am adresat o solicitare în adresa instituției Oficiul Avocatului Poporului, dar nu domnului Panico, nu în privat, nu pe poștă privată sau pe o rețea de comunicare, dar a fost din numele instituției poliției pe numele instituției Oficiul Avocatului Poporului. A fost o scrisoare oficială, nu știu dacă domnul Panico se referă la această scrisoare, dar dacă dumnealui se referă la aceasta, eu aș recomanda ca domnul Panico să o facă publică dacă este vizată persoana instituției polițienești, ca societatea să dea o apreciere dacă aceasta este sau nu este o imixtiune (…).
Dacă dumnealui nu distinge norma Codului administrativ de norma Codului penal, că imixtiune înseamnă atunci când eu încerc să influențez prin anumite circumstanțe un proces, însă atunci când eu contest sau nu sunt de acord cu anumite constatări care sunt reglementate de Codul administrativ, este regretabil. Codul administrativ la ziua de astăzi nu stabilește o derogare pentru careva instituții ale R. Moldova că nu poate fi contestată o decizie sau un act a acelei instituții. Așa cum pot fi contestate actele procesuale sau de procedură ale poliției, ale procuraturii, ale instanței de judecată, ale oricărei instituții din țara dată, exact așa pot fi contestate și acte care sunt emise de Oficiul Avocatului Poporului. Dacă îmi arată cineva o derogare în Codul administrativ de la această procedură, eu o să-mi cer scuzele de rigoare, dar așa ceva nu există în legislația R. Moldova (…).
Noi fiind instituții de drept ale statului trebuie să operăm doar cu terminologii juridice argumentate care să releve anumite situații clare, dar noi când vorbim cu terminologii nejuridice, care lasă loc de interpretare, iar aceste rapoarte vor fi transmise organizațiilor internaționale. Care va fi reacția ulterioară?
(…) Când nu ai o constatare a unui organ de drept, căci a fost emisă o încheiere de încetare a tuturor procedurilor pe astfel de caz, să declari o astfel de situație. Eu nu am cerut anularea Raportului, eu doar am cerut rectificarea unor expuneri care ele sunt publice și asta denigrează imaginea mea și a instituției pe care o reprezint. Din aceste considerente, eu am cerut doar o viziune de rectificare, dar este regretabil că aceasta este considerată o imixtiune (…)”, a precizat Viorel Cernăuțeanu.
Am întrebat Avocatul Poporului, printr-un mesaj, dacă a doua persoană la care a făcut referire în postarea de pe Facebook este șeful IGP, acesta a menționat că nu va da nume deocamdată.
„Cum am convenit ieri, nu voi da nume până ce. Am înaintat demersuri către Parlament și Guvern, precum și la alte instituții. Urmează să vedem reacția și implicarea acestora. După care voi decide în privința următorilor pași”, a declarat Avocatul Poporului. Pe marginea acestui caz am solicitat un comentariu și din partea Guvernului. Îl vom publica imediat ce-l vom primi.
În urma unei vizite inopinate a Consiliului pentru prevenirea torturii la izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de Poliție Cimișlia, ombudsmanului i-a fost adusă la cunoștință informația privind decesul unui deținut, depistat strangulat în camera de baie din celula sa.
„(…) Procuratura raionului Cimișlia a refuzat inițierea urmăririi penale, invocând absența elementelor care să indice tortura, suicidul sau influența terțelor persoane în decesul deținutului. Ancheta internă a poliției a identificat probleme și omisiuni sistemice, sancționând disciplinar trei angajați ai poliției Cimișlia.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a dispus declanșarea unui proces de monitorizare privind respectarea dreptului la viață și integritatea fizică sau psihică a persoanelor private de libertate de către autoritățile publice, în conformitate cu art. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sesizarea nu a fost inițiată la cererea vreunui participant în speță”, se spune într-un comunicat al Avocatului Poporului.
Problematica asigurării dreptului la viață a persoanei aflate în custodie garantat de art. 2 CoEDO, problematica examinării medicale obiective a persoanelor în timpul reținerii și/sau plasării în izolatorul poliției și lipsa celulelor de deținere temporară a persoanelor reținute sunt câteva dintre principalele constatări ale Raportului special „Suicid dubios în Izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție Cimișlia”, elaborat de Avocatul Poporului.
Vineri seară, 19 ianuarie, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a afirmat că un „înalt oficial” s-ar fi implicat în activitatea Oficiului, solicitându-i, printr-un email, să modifice un raport de constatare, unde expunea „mai multe chestiuni problematice”.
Pe pagina lui de Facebook, Ceslav Panico a precizat că a primit două emailuri: unul de la un ministru, altul de la conducătorul unei altei instituții importante, care se referă la subiecte diferite, dar țin de respectarea drepturilor omului, remarcând diferența celor doi „de a vedea și a aborda lucrurile”. Totuși, acesta nu a dat nume.
„În primul e-mail (…) se vedea clar intenția conducătorului de a îmbunătăți situației în domeniul său. În al doilea e-mail, conducătorul/ ministrul celuilalt domeniu vine mai că nu cu o somație și o negare a constatărilor identificate de către Oficiul Avocatului Poporului și cu solicitarea de a modifica raportul de constatare. Drept că mie nu îmi este clar din scrisoare/ email dacă se dorește mai mult îmbunătățirea situației din acel domeniu sau, pur și simplu, este o „încercare” de a ocoli noțiunea de imixtiune în activitatea Avocatului Poporului, care apropo este o instituție de rang internațional și constituțional”, a specificat ombudsmanul.
