ULTIMA ORĂ Mai multe persoane din Găgăuzia, inclusiv bașcana afiliată lui Șor, incluse de UE în lista sancțiunilor, pentru „acțiuni destabilizatoare”

Consiliul European a adoptat astăzi, 14 octombrie, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane, și a unei entități, responsabile de acțiuni de destabilizare a R. Moldova, conform unui comunicat de presă.

„Acest pas important contribuie la consolidarea rezilienței și la combaterea influenței maligne în Republica Moldova”, a reacționat vicepremierului Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, în legătură cu decizia Consiliului Afacerilor Externe al UE privind măsurile restrictive în vederea acțiunilor destabilizatoare din R. Moldova.

Pe noile liste figurează Evghenia Guțul, care este bașcana Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și ar fi „responsabilă de promovarea separatismului în această regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituțională și amenințând suveranitatea și independența Republicii Moldova”.

Listele de astăzi includ și alte persoane pentru acțiunile lor destabilizatoare în Găgăuzia: Mihail Vlah, adjunct al bașcanului și consilier pentru relații cu presa, Iurii Cuznețov, șef adjunct al departamentului pentru afaceri externe al regiunii, și Illia Uzun, vicepreședinte al comitetului executiv și membru al Adunării Naționale Găgăuze.

Evrazia, o asociație neguvernamentală cu sediul în Rusia, al cărei scop „este promovarea intereselor Rusiei în străinătate, inclusiv în Moldova”, este, de asemenea, sancționată, precum și directorul și fondatorul acesteia, Nelli Parutenco.

„Moldova se confruntă cu încercări directe masive din partea Rusiei de a destabiliza țara, precum și cu provocări care rezultă din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta este o amenințare directă la adresa unei țări suverane, la adresa vieții sale democratice, la adresa drumului său către Uniunea Europeană. UE va continua să ofere tot sprijinul său aspirațiilor legitime ale poporului moldovean. Listele de astăzi reprezintă încă o contribuție la reziliența Moldovei”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell.

Cei incluși pe listă în temeiul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, se interzic generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie care îi împiedică să intre pe teritoriile UE și să le tranziteze.

Măsurile restrictive din cadrul acestui regim se aplică în prezent unui total de 16 persoane fizice și 2 entități.

Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika și fostul șef-adjunct de la Inspectorul General de Poliție Gheorghe Cavcaliuc.

Context

În aprilie 2023, UE a stabilit un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în țară.

„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

UE rămâne neclintită în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și creșterea sa economică în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi. UE este, de asemenea, un donator important în Găgăuzia, sprijinind modernizarea, societatea civilă și dezvoltarea economică a regiunii”, mai subliniază sursa citată.

Consiliul a decis anterior să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să înceapă negocieri de aderare cu Republica Moldova, căreia i se acordase statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.