Studiu: Rolul autorităţilor din R. Moldova în facilitarea schemei de spălare a 71 miliarde de dolari
Pe parcursul anilor 2010-2014, 71 miliarde de dolari americani au fost spălați de la băncile rusești prin intermediul instanțelor și băncilor din Republica Moldova, folosindu-se hotărâri judecătorești ilegale privind datoriile false. Informațiile au fost prezentate în cadrul studiului „Laundromatul rusesc și rolul autorităților din Moldova”, elaborat de Transparency International Moldova și Comunitatea Watchdog.md.
Potrivit studiului, fondurile „curățate” au fost transferate în continuare către un grup de societăți de tip off-shore care au conturi în băncile occidentale. Deși ofițerii de investigații din Moldova pretind că au depistat spălarea a 20 de miliarde de dolari de proveniență suspectă, dovezile disponibile public ar demonstra că suma reală a fondurilor spălate a constituit 71 de miliarde de dolari. Cu toate că în anul 2014 a fost publicată investigația privind schema spălării de bani, nici până astăzi nu a fost condamnată nici o persoană din cadrul autorităților de supraveghere și de urmărire penală din Moldova.
Cercetarea realizată de Transparency și Watchdog rezumă argumentele privind modul în care autoritățile de supraveghere și de urmărire penală, subordonate elitelor politice, ar fi ignorat cu bună știință activitățile suspecte, în timp ce Parlamentul și Curtea Constituțională au aprobat modificări legislative și decizii pentru a facilita schema de spălare a banilor.
Potrivit autorilor studiului, în mai 2010 a fost aprobat proiectul de lege privind anularea taxei de stat de 3% pentru examinarea cererilor de recuperare a creanțelor. Potrivit experților în politici de prevenire a spălării banilor, organizatorii unor astfel de operațiuni percep un comision de 3-4% pentru legalizarea și transferul „banilor murdari”. În iunie 2010 deputatul PD, Valeriu Guma, a înaintat un proiect de lege, aprobat ulterior în aprilie 2011, pentru modificarea Legii privind prevenirea şi combaterea spălării banilor (CSB). Aprobarea acestui proiect de lege a oferit instanțelor posibilitatea de a suspenda deciziile Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălărilor de bani (SPCSB) privind blocarea tranzacțiilor suspecte. Mai târziu, în iulie 2014, această modificare a fost anulată printr-un alt amendament. Iar în nota informativă al amendamentul se menționează că anume modificările aprobate de Parlament în 2011 au permis desfășurarea operațiunilor de spălare a banilor la scară largă, cu implicarea agenților economici ruși și a firmelor off-shore.
Activistul civic, Sergiu Tofilat, a menționat în cadrul conferinței de presă că dovezile arată că toate instituțiile responsabile de stat au fost la curent cu schema de spălare a banilor, dar nu au luat măsuri pentru a o preveni. Tofilat susține că această activitate bine coordonată nu ar fi putut avea loc fără protecția politică din partea partidelor de guvernământ.
„Potrivit legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, băncile sunt obligate să raporteze toate tranzacțiile suspecte în decurs de 24 de ore de la primirea documentelor de plată. Toate aceste informații ajung operativ la CNA, la Serviciu pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Fostul guvernator al Băncii Naționale, Drăguțanu, a declarat că în perioada 2010-2014, Moldincombank a raportat toate tranzacțiile suspecte la CNA, respectiv putem constata că CNA și, în speță, Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor cunoșteau despre toate tranzacțiile suspecte de la bun început, din anul 2010”, a declarat activistul.
În cercetare se mai arată că așa-numita „coaliție pro-europeană” care a guvernat țara între anii 2010-2014, a semnat un acord de coaliție în decembrie 2010. Conform anexei secrete la acord, membrii coaliției au împărțit controlul asupra instituțiilor de supraveghere și de urmărire penală care ar trebui să fie independente. Astfel, Partidul Democrat (PDM) în frunte cu liderul său Vladimir Plahotniuc ar fi obținut controlul asupra Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Generale. Dovezi arată că Banca Națională a Moldovei (BNM) a fost de asemenea sub controlul Partidului Democrat.
Activiștii civici au expediat solicitări de informație către Banca Națională și către Serviciu pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, autoritățile care reglementează sectorul bancar și supraveghează activitățile de prevenire și de spălare a banilor.
„Banca Națională a răspuns că cele 71 de miliarde de dolari, ar fi operațiuni interbancare, plasamente și operațiuni cu derivative financiare. Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a răspuns simplu – „este parte a Loundromatului rusesc”. Însă, aici sunt și plasamente interbancare pe care le-a făcut Ilan Șor pe parcursul anului, asta e legat de furtul miliardului – erau plasați bani în băncile Rusiei și băncile rusești transferau înapoi, dar este vorba de sume mult mai mici”, susține Sergiu Tofilat.
Controlul politic asupra organelor de supraveghere nu a fost singura implicație a elitelor politice din Moldova de a proteja schema de spălare a banilor. În perioada 2010-2011, Parlamentul și Curtea Constituțională au aprobat mai multe acte privind modificarea cadrul legal, pentru a facilita schemele de spălare a banilor.
„Acest proces a fost posibil datorită complicității a Procuraturii Generale, SPCSB al Centrului Național Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii. Raportul foarte clar arată cine și ce obligații au avut și cum au eșuat să și le onoreze, toți acești oameni trebuie să poarte răspundere și să dea explicații unui organ de anchetă independent și unei comisii parlamentare independente cu privire la acțiunile sale. Aveți întregul aparat de stat care a acoperit și a facilitat spălarea banilor în Republica Moldova. După care aveți sistemul bancar unde existau două operațiuni paralele: spălarea banilor și preluarea controlului asupra sistemului bancar național în vederea pregătirii modificării legislative și controlul pentru organizarea jafului miliardului din rezervele Băncii Naționale”, susține expertul în politici publice, Ștefan Gligor.
Până în prezent nici o persoană nu a fost condamnată pe cazul de spălare a banilor.
Studiul „Laundromatul rusesc și rolul autorităților din Moldova” poate fi consultat integral AICI.
