STUDIU Circa 85% din populația R. Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în familie. Acceptarea socială în 2024 în raport cu 13 grupuri marginalizate

Circa 85% din populația R. Moldova nu ar accepta o persoană LGBT+ în calitate de membru al familiei, iar peste 60% – în calitate de vecini sau colegi de muncă, arată o analiză realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) despre acceptarea socială în 2024. „Datele arată că societatea moldovenească continuă a fi polarizată și dominată de prejudecăți”, spun autorii studiului publicat marți, 28 ianuarie. 

Studiul efectuat de către compania sociologică iData la comanda Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a analizat distanța socială pentru 13 grupuri marginalizate, pe un eșantion de 1 035 de locuitori ai satelor și orașelor R. Moldova.

În cadrul analizei, distanța socială a fost calculată pentru următoarele grupuri:

• persoane cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale;
• persoane cu dizabilități fizice;
• persoane LGBT;
• persoane care trăiesc cu HIV;
• persoane de etnie romă;
• persoanele care nu vorbesc limba de stat;
• persoane de etnie rusă;
• evreii care locuiesc în R. Moldova;
• persoane de origine africană care locuiesc în R. Moldova;
• persoane străine care locuiesc în R. Moldova, dar fără cetățenia țării;
• persoane de origine musulmană;
• alte minorități religioase;
• persoane care au fost deținute (ex-deținuți).

„Recent, mă aflam într-un magazin. Purtam această batistă pe care, de obicei, o port ca parte a culturii mele și, din toți clienții care se aflau acolo, am fost acuzată de furt deși nu exista un motiv întemeiat. Mi s-a refuzat să scriu orice plângere. A fost clar un moment de discriminare. Eu, o persoană de etnie romă, la ce distanță ar trebui să stau de societate? Pentru mine este clar că eu n-am să stau la distanță. Eu am fost parte din această societate și, la fel, voi continua să fiu”, a relatat Elvira Drangoi, activistă pentru drepturile omului la prezentarea rezultatelor studiului. 

La fel, în topul grupurilor marginalizate intră și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele fost deținute, pe care majoritatea populației (peste 60%) nu le-ar accepta în relații mai apropiate – de familie și prietenie, însă ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate.

„Populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă sunt gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării. În următoare categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă”, a declarat Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Nivelul mediu al distanței sociale în R. Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară.

În comparație cu anul precedent, în raport cu anumite grupuri sociale (minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat), gradul de toleranță și acceptare a scăzut. „Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară”, explică experții.

„În cifrele oficiale ale Consiliului pentru Egalitate din 2024, cel mai frecvent criteriu de discriminare reținut a fost limba, invocat în 9 decizii din cele 50 în care s-a constatat discriminarea. Pe locul următor se află sexul, genul și maternitatea, menționate în șase decizii. Aici întâlnim, de exemplu, concedieri abuzive după întoarcerea din concediul de maternitate sau atitudine ostilă față de salariatele însărcinate”, Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.

CPD Distanta-sociala 2024 by Ziarul de Gardă

Nivelul distanței sociale este măsurat prin intermediul scalei de distanță socială Bogardus (Indexul Distanței Sociale). Scala are ca scop identificarea nivelului de acceptare prin stabilirea relațiilor cu persoane din grupurile minoritare care sunt acceptate de respondent (a se vedea tabelul de mai jos). Cel mai înalt grad de acceptare are indicele 0 și semnifică faptul că respondentul ar accepta ca o persoană dintr-un grup minoritar să devină membru al familiei. În același timp, cel mai mic grad de acceptare are indicele 6 și denotă faptul că respondentul ar exclude din țară membrii unui grup.