Dacă ar exista posibilitatea ipotetică de a adera la NATO, 30% din populația R. Moldova ar vota împotrivă, 29% ar vota pentru, iar 29% nu ar merge la vot. Totodată, numărul respondenților care au o atitudine pozitivă față de blocul militar NATO − 39%, este mai mare decât cei care au o atitudine negativă − 34%. Rezultatele aparțin unui sondaj național realizat de Centrul de Informare și Documentare NATO în R. Moldova în cooperare cu Magenta Consulting și prezentat pe 6 februarie, curent. Sondajul este făcut public la două luni după ce în decembrie 2017 au fost prezentate rezultatele Barometrului Opiniei Publice (BOP) pentru noiembrie 2017, care arată că doar 15,9% din cetățeni ar vota pentru aderarea la NATO, iar împotrivă s-au declarat 51% din respondenți. Dumitru Slonovschi, director general la Magenta Consulting susține că diferențele dintre sondaje sunt o normalitate și practic nu există sondaje identice, pe motiv că diferă eșantionarea, metoda de colectare a datelor, controlul calității. Un factor important este structura sociodemografică a respondenților, dar și felul în care sunt formulate întrebările.
Sondajul privind atitudinile față de relațiile de securitate bilaterale și multilaterale ale țării a avut scopul să evalueze atitudinile cetățenilor față de relațiile de securitate bilaterale și multilaterale ale țării. În raport cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), obiectivele sondajului au fost stabilirea gradul de cunoaștere de către cetățeni a misiunii NATO și a proiectelor sale în R. Moldova și măsurarea atitudinilor privind parteneriatul dintre NATO și R. Moldova.
Datele cercetării arată că cetățenii care ar vota pentru aderarea la NATO au vârsta de până la 30 ani, sunt de sex masculin, locuitori ai capitalei și nu privesc mass-media rusă.
La capitolul informare, 27% din populația R. Moldova declară că știe despre NATO, în timp ce 52% din respondenți menționează că au auzit despre organizație, însă nu cunosc detalii despre aceasta. Cel mai des se afirmă despre NATO că este o organizație de menținere a păcii, de asigurare a securității și de încheiere a războaielor (26%), că este o uniune militară de state (23%) și că organizația va deschide un oficiu în Moldova (20%). Dintre afirmațiile negative, cea mai des exprimată este că NATO ar fi o organizație care provoacă războaie (5%).
Sursa: nato.md
La nivel de atitudine, 34% din respondenți cred că securitatea Moldovei beneficiază de pe urma cooperării cu NATO, iar 27% cred că această colaborare este o amenințare pentru securitatea țării. Doar 16% au spus că sunt informați despre proiectele NATO în Moldova, iar 50% doar au auzit. Cel mai des, oamenii au auzit despre NATO la televizor − 61%, alte 7% au citit informații pe rețelele de socializare, iar 7% au citit informații pe siteuri de știri.
Sursa: nato.md
Tinerii de până la 30 de ani sunt mai dispuși să voteze ca Moldova să adere la NATO – 41%, în timp ce doar aproximativ 25% din cetățenii mai în vârstă ar vota în mod similar, fiind mai mult predispuși să voteze împotriva aderării la NATO. În același timp, locuitorii altor localități urbane decât capitala sunt mai dispuși să voteze împotriva aderării la NATO decât cetățenii din capitală – 39% în comparație cu 27%.
Sursa: nato.md
Principalele motive invocate de cei care sunt împotriva aderării la NATO sunt convingerea că acest parteneriat va implica Moldova în războaie, conflicte, că țara nu va mai fi independentă, dar și că Moldova nu are nevoie de NATO și trebuie să rămână neutră.
Pe de altă parte, Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2017, arată alte rezultate la capitolul atitudinea cetățenilor față de NATO. Astfel, potrivit BOP, doar 15,9% dintre respondenți s-au declarat pro aderarea la NATO, iar 51% s-au pronunțat împotrivă.
Dumitru Slonovschi, director general la Magenta Consulting, compania de cercetare care a realizat sondajul prezentat pe 6 februarie, a explicat de ce apar diferențe între sondaje, totodată, menționând, că este contrar eticii să comenteze rezultatele sondajelor realizate de alte companii:
Sursa: linkedIN/Dumitru Slonovschi
„Diferențele care apar între sondaje, sunt o normalitate. Practic nu există sondaj identic cu altul. Există diferențe în eșantionare, colectarea datelor, cotrolul calității și formularea întrebărilor. Fiecare sondaj are un scop, iar întrebarea este formulată pentru a atinge scopul. Mai este ceva important – respondentul și structura sociodemografică al acestuia. La Magenta nu comentăm rezultatele sondajelor implementate de alte companii, urmăm codul de etică Esomar, care spune ca nu este resepectuos sa discuți în public subiecte care nu sunt neapărat clare pentru tot publicul”, a declarat Dumitru Slonovschi, director general „Magenta Consulting”.
Sondajul „Atitudinile față de relațiile de securitate ale Republicii Moldovei”, prezentat pe 6 februarie, a fost efectuat în perioada noiembrie 2017–ianuarie 2018. Studiul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion de 2282 de persoane, reprezentativ pentru populația de 18+ ani a R. Moldova (cu excepția populației din regiunea transnistreană). Marja de eroare a eșantionului constituie ±2,1% la un interval de încredere de 95%.
