Se creează impresia că unui vor să scape de proceduri de control. ANI dă aviz negativ inițiativei PSRM de modificare a cadrului pentru controlul averii
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) dă aviz negativ Proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inițiativa legislativă a unui grup de deputați socialiști. Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a ședinței din 10 decembrie a Comisiei Juridice Numiri și Imunități a Parlamentului, fără a mai fi așteptat avizul unic al Guvernului asupra proiectului.
Autoritatea, prin avizul său a semnalat că, prin promovarea și eventuala adoptare a proiectului de lege, vor fi create condițiile necesare de deraiere de la scopul urmărit – Modificarea legislației în vederea perfecționării și fortificării mecanismului de control al averilor și intereselor, precum și a eficientizării activității Autorității Naționale de Integritate. Or, Autoritatea spune că normele de modificare propuse vin în contradicție cu acest scop și compromite esențial intenția de fortificare instituțională, care, de fapt, ar trebui să asigure Autoritatea cu mecanismele legale necesare pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și de demnitate publică.
„Prin punerea în vigoare a modificărilor, procedura de control averii și intereselor personale va fi condiționată prin a fi efectuată în termen de cel mult 1 an de la încetarea funcției/mandatului, în prezent termenul este de 3 ani”, susține ANI.
În sensul dat, legat de situația subiecților declarării care au deținut consecutiv mai multe funcții, controlul se va diminua substanțial ca perioadă de evaluare iar Autoritatea nu va putea constata averile nejustificate admise în calitate de subiect al declarării, dacă a expirat termenul de mai mult de un an de la încetarea funcției/mandatului. Tot aici, eventual sunt create premisele necesare ca, subiecții declarării să migreze artificial dintr-o funcție în alta pentru a beneficia vicios de acest termen de decădere de 1 an.
„În redacția actuală a legii, în caz de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată într-un termen de 6 luni de la data la care rămâne definitiv actul de constatare sau de la data la care expiră termenul de contestare în cazul în care actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat”, mai spun reprezentanții ANI.
Prin modificarea propusă se prescrie aplicarea sancțiunii disciplinare, în caz de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.
Astfel, în cazul punerii în vigoare a acestei norme, aplicarea sancțiunii va deveni imposibilă, deoarece, termenul de aplicare a sancţiunii disciplinare poate demara de la data săvârșirii abaterii disciplinare. Prin urmare, inspectorul de integritate nu va putea solicita eliberarea din funcție/încetarea mandatului pentru nesoluționarea în termen a incompatibilității, iar efectele constatării încălcării regimului juridic al incompatibilităților, vor fi nule, subiectul controlului își va păstra funcția/mandatul iar interdicția de 3 ani de accedere în funcții nu va putea fi aplicată
„Aceeași situație, similară celei expuse în pct. 2 supra, se atestă și în cazul modificării propuse prin care, pentru încălcarea regimurilor juridice ale incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, calcularea prescripției pentru solicitarea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului controlului, să aibă loc în condițiile termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale, adică – 1 an de la data săvârșirii faptei”, mai spun reprezentanții ANI.
În redacția actuală a legii, solicitarea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului controlului are loc în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a actului de constatare
„Prin același proiect de lege, se propune ca controalele inițiate de Autoritate, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, să continue potrivit prevederilor legii noi. Reglementarea propusă este una care afectează grav procedurile de control aflate în derulare și semnifică încetarea a o serie de proceduri inițiate în privința înalților demnitari, printre care și deputați , cu referire la situația subiecților în raport cu care a expirat termenul de 1 an de zile de la data încetării mandatului sau a funcției anterioare”, motivează Autoritatea.
Concluzionând cele sus punctate, Autoritatea își creează impresia că unii din semnatarii inițiativei legislative ar putea fi interesați în promovarea proiectului respectiv, pentru a le fi încetate procedurile de control, iar în cazul altora – de a nu fi inițiate proceduri de control, admițând, în cazul dat și o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese.
La caz, Autoritatea amintește că, modificarea legislației în vederea perfecționării și fortificării mecanismului de control al averilor și intereselor, precum și a eficientizării activității Autorității Naționale de Integritate, se impune în vederea implementării Memorandumului de Înțelegere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, semnat la Chișinău la 21.07.2020 și ratificat la 10.09.2020, care prevede la pct. 3 din Anexa I un șir de condiționalități ce impun obligația de a eficientiza funcționarea Autorității Naționale de Integritate.
„Pornind de la angajamentele asumate de Statul Republica Moldova, prin semnarea memorandumului, acțiunea de modificare a legislației în vederea perfecționării și fortificării mecanismului de control al averilor și intereselor, precum și a eficientizării activității Autorității Naționale de Integritate, a fost inclusă ca prioritate în Strategia pentru asigurarea independenței și integrității în sectorul justiției pentru anii 2021-2024, în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei și în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Autoritatea rămâne încrezătoare și speră ca factorii decidenți să promoveze interesul public în detrimentul intereselor personale și celor de grup (ce rezultă din relațiile cu partidele politice), iar expertiza (practica) instituției să fie solicitată și considerată în procesul de elaborare a proiectelor actelor legislative, atunci când implementarea celor din urmă va ține de competența Autorității”, susțin reprezentanții ANI.
