Sănătatea mintală în perioada pandemiei: Cu ce probleme se adresează moldovenii la psiholog
Pandemia, cu toate efectele ei, influențează semnificativ sănătatea mintală a oamenilor. Psihologii atenționează că aceasta va lăsa o amprentă puternică asupra comportamentelor. În timp ce unii specialiști menționează că stările persoanelor care solicită acum consiliere sunt mai puțin întâlnite de obicei, alții afirmă că ele doar se acutizează în această perioadă.
Diana Negru, care oferă ajutor în cadrul grupului „PSYCOVID – Moldova”, menționează că cei mai mulți au stări de panică, se întreabă ce și cum va fi mai departe, deoarece nimeni nu a stat o perioadă atât de lungă în autoizolare.
Potrivit ei, foarte mulți fac stări de panică anume uitându-se la televizor și văzând numărul de persoane infectate, astfel că persoanelor care suferă de boli cardiace, de exemplu, le recomandă să evite pentru o perioadă știri de acest gen.
„De obicei, omul vine la consiliere cu o problemă concretă, dar acum apar mai multe întrebări. Situațiile sunt diferite: sunt cupluri care spun că s-au redescoperit, care s-au certat. Totul depinde de ce rutină zilnică aveam până la pandemie”, relatează ea pentru ZdG.
Astfel, psihologul recomandă ca cei singuri să găsească pe cineva la cine să apeleze, familiile tinere să petreacă mai mult timp cu persoana dragă, iar cei cu copii să aibă jocuri, să gătească, învețe împreună.
Gholamali Mohammadifard precizează că au crescut conflictele interrelaționale și s-au evidențiat problemele la cei care au atins vârsta de pubertate și adolescență.
„Adolescența este vârstă „fugă de acasă”, când noi ne creăm propria identitate, iar pentru aceasta este necesar cât se poate mai mult timp liber și mai departe de părinți, pentru că oricum părinții de multe ore nu înțeleg și nu pot accepta schimbarea bruscă, ei încă merg pe inerția din trecut și vor să-și mențină aceeași influență, aceleași drepturi pe care le-au avut până atunci asupra copiilor, care deja sunt adolescenți, au atins o vârstă la care trebuie să-și manifeste propria personalitate și atunci apar lucruri personale. Vârsta de adolescență în orice perioadă este una cu probleme, doar că acum problemele respective s-au majorat, pentru că adolescenții nu prea au spațiul lor intim, în mare parte, au stat sub supravegherea părinților, iar asta devine deranjant, de multe ori creează anumite explozii neplăcute emoționale. Pe de altă parte, este o vârstă la care crearea propriei identități înseamnă a cunoaște și propriul sex, identitatea sexuală. Sexualitatea s-a activat, tu trebuie să îți dai seama dacă ai tendință spre sex opus, propriul sex, iar, în momentul când stai închis, practic, e imposibil și aceasta e cea mai importantă problemă în perioada respectivă pentru adolescenți, pentru că sexualitatea este un domeniu nou pentru ei și atunci acea dorință de a cunoaște cât mai mult, acea energie sexuală, care e o mare provocare. La adolescenți apar stări de dezechilibru, fobii, părinții vin și spun că nu se temea până acum de nimic, dar acum parcă se teme să iasă din casă, are nișe gânduri, mai ales cei care genetic sau anterior au avut depresie, în această perioadă este un pic mai devansată starea”, remarcă psihologul.
El susține că anume adolescența stabilește viitorul psihologic, iar mediul este extrem de important. Acesta le sugerează părinților să le acorde o atenție sporită adolescenților.
„Din păcate, pandemia stopează o mare parte dintre activitățile pe care trebuie să aibă adolescenții – relațiile cu semenii în mod real, experiența de a conștientiza noua situație fiziologică. Asta nu există și creează o presiune foarte mare sau, mai bine zis, o tensiune psihică pentru ei și mediul trebuie să găsească soluții pentru echilibrare. Părinții deja sesizează că adolescenții nu mai au comportamentul de acum 4-5 luni, au devenit mai retrași, mai nervoși”, adaugă el.
În cazul maturilor, Gholamali Mohammadifard susține că pandemia ar putea avea același efect ca și pușcăria: dezorientare, revoltă, depresie, nevroză.
„Relațiile sociale, interpersonale, dezvoltarea socială au venit pentru că noi am fugit de singurătate, de izolare, deoarece omul inițial s-a născut, a trăit singur. Din punct de vedere psihologic, omul în singurătate e nebun, adică om singur poți să fii la orice nivel, pentru că, practic, diferența între echilibrul psihic, normalitate și dezechilibru apare în capacitatea de a relaționa cu un mediu sau a nu putea, acesta este baremul de stabilire, punctul de diagnoză că omul e sănătos sau bolnav – numai în relație cu ceilalți. Un om care are depresie, când stă în cameră singur și nu are treabă cu nimeni, se simte bine, când apare cineva, perturbă starea lui. Dacă mergem pe acest principiu, pandemia ne-a îndepărtat de normalitate.
Norocul nostru e că suntem cam toți la fel și poate asta ne va ajuta.
Cei care au avut precedente, sufereau până acum de ceva, pandemia i-a ajutat într-un fel pe cei bolnavi psihic să se simtă mai bine, pentru că dacă avea o nevroză obsesiv-compulsivă, pandemia a legiferat total – curățenia, spălarea de 70 de ori pe mâini, ei trăiesc regește acum, nu mai simt că-s bolnavi, cei care erau cu nevroză isterică pentru ei e normal, tot superficial, își pun un selfie pe Facebook, stau acolo, lumea aplaudă, nu au nevoie de realitate, cei care au avut depresie, la ei e frumos, stau acasă, nu trebuie să se ducă nicăieri, nu văd pe nimeni, nu sunt deranjați. Acești, care erau înainte defavorizați, acum s-a creat un echilibru și ei se simt în apele lor, dar nu e bine pentru ei, pentru că asta se va termina și va fi mai greu, în loc să lucreze cu ei, să-și creeze o viață normală, se aprofundează în boala pe care o au.
Dar cei care erau activi, care aveau o viață normală cu ceilalți, pentru ei foarte greu, este ceva care creează dezechilibru, pentru acești oameni vor fi necesare programe post-pandemie”, explică psihologul pentru ZdG.
Referitor la relațiile de cuplu, acesta spune că din cauza pandemiei nu pot fi satisfăcute anumite necesități și astfel apar probleme.
„Oamenii ieșeau, nu putem ascunde faptul că foarte mulți aveau obiceiul de a primi satisfacții în relații, discuții cu altcineva, chiar dacă vedeau un coleg, o colegă și beau o cafea, a avut o influență extraordinară, crea o relaxare mare, iar toate aceste posibilități nu le mai au de vreo 3 luni, toată energia care era consumată afară acum s-a adunat și duce la explozie”, spune el.
Celor singuri, care caută parteneri, psihologul le recomandă să utilizeze această perioadă pentru autodezvoltare. El menționează că într-o relație este rolul psihologic și cel fiziologic, astfel că „pentru prima putem folosi spațiul online, putem face cunoștință, discuta și putem avea satisfacție, pentru că pentru psihic nu prea contează, iar pentru latura fiziologică – masturbarea”.
În același, timp, acesta le recomandă celor care au înregistrat pierderi financiare „să nu intre în disperare”, să-și păstreze calmul și să se gândească ce poate să facă din ce a mai rămas, sub nicio formă să nu se gândească la ce a pierdut.
„Până acum, medicii au fost în prim-plan, pe front, de acum încolo, psihologii vor sta. Dacă nu se va conștientiza rolul psihologilor în perioada post-COVID-19, vom avea foarte multe suferințe, tensiuni la toate categoriile: vor fi afectați de la copii la maturi, de la săraci la bogați. Sunt mari șanse că în diferite colțuri ale lumii, în viitorul apropiat, vom avea diferite proteste, revolte, infracțiuni”, atenționează Gholamali Mohammadifard.
Cezara Dilevschi precizează că perioada de pandemie a acutizat stările și problemele care persistau anterior.
„S-a observat o majorare a intensității anxietății, fapt absolut normal în aceste condiții. Majoritatea pacienților noi au invocat un gen de acutizare a vechilor simptome. Persoanele care anterior au fost bine au putut să-și menajeze stările, iar cele care nu au putut să o facă până la pandemie nu au putut nici acum. Dacă am avut relații de cuplu disfuncționale, acum, aflându-ne cot la cot, 24/24 de ore, conflictele s-au acutizat, iar în cazul celor singuri doar s-a acutizat această singurătate. Foarte mult depinde cum a funcționat omul până la pandemie. Cei cu copii s-au simțit epuizați, dar copiii i-au ținut în tonus, ca să nu simtă acea distanțare şi singurătate, au fost ocupați. Poate pe alocuri îi copleșeau anumite stări , dar grija pentru cel apropiat le umplea timpul”, menționează psihoterapeutul.
Specialista susține că, într-o lună-două, probabil, va fi înregistrat un număr mai mare al tulburărilor depresive, tulburărilor de anxietate – de sănătate , anxietatea generalizată – și al celor obsesiv-compulsive, în special cu frica de contaminare, adăugând că cei care anterior au fost mai vulnerabili vor fi mult mai predispuși să facă anumite stări, iar persoanele care au avut mecanismele de adaptare bine structurate și o reziliență ca atare vor suferi mai puțin.
Psihologul ne recomandă „să avem grijă de noi, încadrându-ne în comportamente ce aduc plăcere, o alimentație echilibrată, sport; un program bine stabilit al zilei ne va aduce un strop de control într-o situație incertă”, precum și „să păstrăm acea doză de raționalitate”, astfel încât să facem deosebire dintre o știre falsă și una adevărată.
„De fapt, nu atât situația în sine, cât știrile, mass-media, care dă uneori unele titluri extrem de grave, sporește foarte mult anxietatea la oameni. Chiar deunăzi am citit o știre care se începea cu cuvintele „noi toți o să murim”. Evident că o persoană anxioasă, dacă citește așa gen de știre, intră imediat într-o stare mai puțin dorită”, subliniază ea.
Cezara Dilevschi mai spune că oamenii ar trebui să se gândească mai puțin la ce se va întâmpla, „să ne focusăm pe ceea ce avem în prezent, nu pe interpretările despre viitor”, pentru că anticiparea lucrurilor „sporește gradul de neliniște”.
Cât despre cei care au înregistrat anumite pierderi financiare din cauza pandemiei, aceasta consideră că „un om care a făcut și a găsit soluții până acum va găsi și după, chiar dacă mai greu şi cu un efort mai mare”, iar în cazul unor „stări copleșitoare” ar trebui să se adreseze la un specialist.
