Retrospectiva celor mai răsunătoare cataclisme din ultimii 5 ani. Ce rol joacă neglijența omenirii în producerea lor?

Ultimii ani au dat peste cap omenirea cu un șir de tragedii: de la pandemia de Covid-19 până la numeroasele conflicte militare care nu se mai termină. Pe lângă acestea, și fenomenele naturale au creat probleme și au dus la pierderi atât materiale, cât și umane, lăsând o amprentă adâncă în istoria omenirii. Totuși, au fost acestea cauzate doar de procesele naturii sau a fost implicat și factorul uman?

Incendiile din Australia

În 2019, un fenomen meteorologic natural, cunoscut sub numele de Oceanul Indian Dipol, a adus un val de temperaturi ridicate pe întreg teritoriul Australiei. Drept consecință a acestui fapt, dar și a creșterii nivelului de CO2 pe suprafața planetei, conform datelor oferite de Biroul de Meteorologie, anul 2019 a fost cel mai fierbinte pentru Australia, temperatura medie majorându-se cu 1,52 ℃. Începând cu vara aceluiași an, s-a declanșat și un șir de incendii devastatoare, care și-a avut apogeul în ianuarie 2020. În urma acestora, aproape 20 de milioane de hectare de pământ au fost arse și 34 de persoane au decedat.

„În general, este foarte dificil să atribuim impactul schimbărilor climatice unui anumit eveniment, în special în timp ce evenimentul se desfășoară”, a declarat Dr. Richard Thornton, directorul executiv al Centrului de Cercetare Cooperativă pentru incendii și pericole naturale pentru BBC. „Dar ceea ce știm este că temperatura medie în Australia este acum cu aproximativ 1  ℃ peste media pe termen lung”,  a adăuga el, menționând că perioadele de incendiu au început mai devreme decât de obicei.

Incendiile din pădurea Amazoniană 

În vara anului 2019, flăcările au făcut ravagii și în Pădurea Amazoniană, numită „plămânul” planetei, fiind cea mai mare pădure tropicală. Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE) a raportat cel puțin 75.336 de incendii în opt luni în Brazilia, statistici bazate pe observații prin satelit. Atunci, președintele Braziliei a fost dur criticat, fiind acuzat că ar fi relaxat reglementările, facilitând defrişările. Acesta a declarat de nenumărate ori că susţine defrişarea unor părţi ale Pădurii Amazoniene, în vederea dezvoltării activităţilor agricole şi a mineritului. Astfel, defrișările au atins nivelul maxim din ultimul deceniu, în timp ce incendiile au atins în 2019 cel mai înalt nivel, după anul 2007. De asemenea, fermierii din apropiere deliberat începeau incendiile pentru a folosi ulterior teritoriul în agricultură.

Chiar și așa, un impact puternic l-au avut și schimbările climatice, la fel provocate de oameni, potrivit unui material publicat de Reuters. Pădurile tropicale își păstrează umiditatea pe tot parcursul anului, dar schimbările climatice duc la temperaturi mai ridicate și condiții mai uscate, care fac mai dificilă ținerea sub control a incendiilor. Catastrofele naturale din această zonă nu s-au terminat în 2019. Dezastrul a continuat și în 2020, când, în septembrie, sateliții au înregistrat o creștere cu 61% a numărului zonelor fierbinți față de aceeași lună a anului precedent.  

Cutremurul din Turcia

Acum toată lumea urmărește consecințele seismului din Turcia, care a avut o magnitudine de 7,8 și a luat viețile a circa 36.000 de oameni. Chiar dacă cutremurul nu putea fi evitat, mulți consideră că guvernul nu s-a pregătit suficient de această catastrofă, o problemă majoră fiind darea în exploatare a clădirilor care nu corespund normelor. 

Ziarul de Gardă a scris despre faptul că autoritățile din Turcia arestează dezvoltatorii imobiliari, aceștia fiind acuzați de „neglijență” în construcții. Cel puțin 134 de persoane sunt tratate ca suspecți și sunt anchetate în legătură cu construcția clădirilor care au fost distruse în timpul cutremurului, a declarat duminică, 12 februarie, ministrul turc al justiției, Bekir Bozdag.

În timp ce guvernul ia măsuri drastice împotriva dezvoltatorilor, sentimentele de furie și resentimente continuă să crească în rândul celor afectați, deoarece Turcia nu este străină de cutremure și mulți simt că Guvernul nu a reușit să se pregătească pentru un alt eveniment catastrofal.

Luminița Cauliuc, studentă în anul II  la facultatea de Jurnalism, USM