Redactoarei paginii web a postului public regional Comrat GRT i s-ar fi cerut să retragă o știre privind gazele naturale la prețul de 10 lei, promise de Șor. Declarație: „Condamnăm vehement orice încercare de cenzură în mass-media”
Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media se arată „profund îngrijorate” în legătură cu semnalele de cenzură la furnizorul public regional de la Comrat GRT, condamnă „vehement orice încercare de imixtiune ilegală” în activitatea editorială a instituțiilor mass-media și cer investigarea acestor semnale prin prisma prevederilor Codului penal al Republicii Moldova.
Potrivit unei declarații semnate de mai multe ONG-uri media, înregistrările video de la o ședință neanunțată public a Consiliului de observatori a furnizorului public regional de servicii media Compania „Gagauziya Radio Televizionu” (GRT), publicate recent de activista Olga Parzany și preluate de instituții mass-media din autonomia găgăuză, ar demonstra existența unor elemente de cenzură la GRT.
Astfel, din înregistrări se înțelege că jurnalista Oxana Kihayal, fostă redactoare a site-ului GRT, a reclamat la Consiliul de observatori acțiunile directorului executiv Vasilii Dermenji care i-ar fi cerut, fără explicații, să retragă de pe site-ul companiei știrea în care experții declarau că promisiunea de a le oferi locuitorilor regiunii gaze naturale la prețul de 10 lei este bazată pe falsuri și manipulare. Totodată, din declarațiile jurnalistei, Serviciul de presă al Comitetului Executiv al autonomiei transmite cu regularitate „solicitări” de publicare a comunicatelor de presă, care ar fi percepute și îndeplinite de conducerea companiei ca indicații, iar un reprezentant al Serviciului de presă este conectat la chat-ul redacției.
Plângerea Oxanei Kihayal a fost examinată la o ședință neanunțată public a Consiliului de observatori, convocată pe 19 ianuarie 2024, iar directorul executiv al GRT a refuzat să ofere explicații la acuzațiile de cenzură. Consiliul de observatori a amânat examinarea plângerii pe o perioadă nespecificată.
ONG-urile de media menționează că cenzura mass-media este neconstituțională și se pedepsește conform prevederilor Codului penal. Articolul 34 al Constituției Republicii Moldova prevede că „mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii”, iar Legea presei interzice cenzura de orice fel asupra publicațiilor periodice şi agențiilor de presă, imixtiunea în activitatea lor de pregătire şi de difuzare a informaţiei. Cenzura de orice fel este interzisă și de legea locală privind televiziunea și radioul din autonomia găgăuză, care garantează (articolul 28) independența editorială și interzice imixtiunea autorităților publice și a funcționarilor în activitatea GRT, precum și orice imixtiune din partea partidelor, organizațiilor și companiilor.
„Cerem instituțiilor abilitate ale statului să verifice acțiunile conducerii GRT și a responsabililor din Comitetul Executiv al autonomiei, acuzați de imixtiuni în activitatea editorială a furnizorului public regional de servicii media și, eventual, să intenteze un dosar penal pe articolul 1802 al Codului Penal al Republicii Moldova „Cenzura”.
Organizațiile semnatare sunt îngrijorate de lipsa de reacție a Consiliului de observatori GRT la semnalele de imixtiune ilegală a funcționarilor Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în activitatea editorială a companiei publice de televiziune, îi cer să asigure transparența ședințelor și să ia măsuri pentru garantarea independenței editoriale a GRT, așa cum prevede legea. Solicităm Consiliului de observatori GRT să evalueze activitatea conducerii GRT din perspectiva asigurării independenței editoriale a companiei și a libertății de exprimare a colaboratorilor.
Ne solidarizăm cu jurnaliștii GRT care își îndeplinesc onest misiunea și îi încurajăm să semnaleze public orice încercare de impunere a cenzurii din interiorul sau din afara companiei publice de TV/radio.
Solicităm Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova să efectueze o monitorizare suplimentară privind respectarea de către GRT a prevederilor art.17 al Codului serviciilor media audiovizuale (Protejarea spațiului audiovizual național) și să anunțe public despre rezultatele monitorizării și măsurile întreprinse”, se arată în declarația publicată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Organizațiile semnatare:
- Asociația Presei Independente
- Centrul „Acces-Info”
- Centrul de Investigații Jurnalistice
- Asociația Presei Electronice
- Asociația Media Guard
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
- Comitetul pentru Libertatea Presei
- RISE Moldova
La începutul lunii decembrie, fostul deputat fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălarea banilor în dosarul „Frauda bancară”, a declarat că așa-numitul gaz la 10 lei metrul cub, promis locuitorilor din UTA Găgăuzia, „se află practic la graniță, dar autoritățile refuză să-i permită să treacă din cauza lipsei dorinței de a ușura viața oamenilor”.
Președintele Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a venit cu o reacție atunci la acuzațiile lui Șor și a afirmă că întreprinderea pe care o conduce nu are „nici capacitate fizică și nici juridică de a „bloca la frontieră” aprovizionarea R. Moldova cu furnizori alternativi de gaze naturale”.
Astfel, deși ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat anterior că actul de furnizare a gazelor naturale, publicat de bașcana Evghenia Guțul, este „un fals și nu poate fi executat”, oligarhul Ilan Șor a afirmat într-o postare pe Facebook că „iarna pentru locuitorii Găgăuziei și instituțiile autonomiei ar fi putut începe cu prețuri reduse la gaz – 10 lei pe metru cub”.
SA „Moldovagaz” a anunțat luni, 18 decembrie, că a recepționat 4 cereri de la consumatori casnici de schimbare a furnizorului de gaze naturale.
Precizările companiei au venit atunci la peste o lună și jumătate după anunțul bașcanei Găgăuziei Evghenia Guțul, cu puțin timp înainte de alegerile locale generale, privind semnarea unui contract pentru furnizarea gazelor naturale consumatorilor din regiunea găgăuză la 10 lei pentru un metru cub, adică cu circa 8 lei mai mic decât prețul reglementat.
Vineri, 15 decembrie, Nordgaz Furnizare a publicat un comunicat de presă în care susține că ar fi primit „deja peste 3 000 de pachete de documente de la consumatori casnici și comerciali” și că, „după tranzacția cu primul volum de testare de gaze naturale, a cumpărat și pompat 1 milion de metri cubi în depozite subterane de gaze din Ucraina”.
ZdG a constatat în acea perioadă că, deși la început a fost anunțat tariful de 10 lei, iar mai târziu, după alegeri, reprezentanții companiei ajunse în atenția publică cu această ocazie au afirmat că locuitorii din Găgăuzia, Taraclia și Orhei pot trece la un tarif anual la gaze de 10.25 lei, tariful prezentat pe pagina web a Nordgaz Furnizare este mai mare, de 11.21, 11.05 sau 10.25 lei pentru un metru cub de gaze.
Pentru consumatorii din alte regiuni tariful pentru gaze naturale ar urma să fie mai mare, în Cimișlia și Ungheni fiind de 19.12 și 18.29 lei/m3.
