R. Moldova în CSI: 4 milioane de lei anual pentru statutul de membru. Experți, despre avantajele și dezavantajele colaborării cu această comunitate: „La un moment dat oricum va trebui să spunem: «Adio, CSI»”

Guvernul anunțat că au decis să „inventarieze și să analizeze” cele peste 300 de acorduri semnate între R. Moldova și Comunitatea Statelor Independente (CSI) și să „denunțe acordurile care nu funcționează sau care nu sunt respectate”. R. Moldova nu se grăbește însă să-și anunțe ieșirea din CSI. 

Ziarul de Gardă a discutat cu doi comentatori politici despre avantajele și dezavantajele apartenenței R. Moldova la CSI, în contextul în care multe dintre acorduri sunt nefuncționale. Aceștia au analizat de ce autoritățile nu au decis ieșirea din această organizație pe care o consideră „moartă” și a cărei cofondatoare – Rusia, a fost declarată de către Parlamentul European „stat care finanțează terorismul” și au făcut previziuni despre relația ulterioară dintre CSI și R. Moldova.

La sfârșitul anului 2022, Nicu Popescu, ministrul de Externe, declara că R. Moldova își suspendă participarea la ședințele CSI, iar în luna februarie 2023 preciza că R. Moldova va face o inventariere a acordurilor semnate cu CSI și le va denunța pe cele care nu funcționează. „Nu trebuie să ne axăm pe ieșirea din CSI. Multe din Acordurile cu CSI nu funcționează. Vom face o inventariere a tuturor acordurilor și vom denunța acordurile care nu funcționează sau care nu sunt respectate”, a declarat ulterior premierul Dorin Recean într-o emisiune la postul public de televiziune „Moldova 1”.

Anatol Țăranu: „A fost determinată tactica de abandonare treptată a CSI”

„Anunțarea ieșirii din CSI ar duce la o complicare și mai mare a relațiilor noastre cu Federația Rusă și ar putea să provoace niște pași de răspuns din partea Federației Ruse în ceea ce privește restricționarea și mai mare a relațiilor economice ale R. Moldova cu spațiul CSI și cu Federația Rusă, chiar dacă în ultimul timp aceste relații s-au redus considerabil”, consideră comentatorul politic Anatol Țăranu. 

„Problema principală în ceea ce privește relaționarea noastră cu spațiul CSI, ține de regimul legalizat de vize în acest spațiu. În caz că R. Moldova va declara ieșirea oficială din CSI, ne putem aștepta că în raport cu cetățenii R. Moldova va fi introdus regimul de vize pentru Federația Rusă. Aceasta ar putea să complice destul de serios viața cetățenilor R. Moldova care mențin relații cu Rusia, inclusiv din punct de vedere economic. Chișinăul, oficial, nu poate să ignore acest capitol. A fost determinată această tactică de abandonare treptată, graduală a CSI-ului, inclusiv prin politica de reevaluare a acordurilor care ne leagă de CSI. Este tactica preferabilă pentru actuala guvernare. Spațiul CSI reprezintă pentru noi tot mai puțin interes, luând în considerare faptul că economia R. Moldova se concentrează pe spațiul Uniunii Europene. Războiul din Ucraina și mai mult a redus interesul nostru pentru spațiul CSI”, consideră Țăranu. 

„Mai este un eveniment foarte important pe care nu putem să-l ignorăm. Apartenența la CSI înseamnă inclusiv și recunoașterea de către noi că aparținem lumii ruse pe care astăzi Moscova o revendică în formula unei agresiuni militare împotriva Ucrainei. Acest element al relației noastre cu CSI nu poate fi ignorat. Plecarea noastră din CSI înseamnă inclusiv abandonarea lumii ruse nu doar în planul unor tratate pe care le avem cu statele CSI, dar și la nivel mental, ceea ce ar forma un trend în mentalitatea moldovenească care ar spune că noi nu aparținem lumii ruse, dar aparținem lumii românești și lumii europene”, crede analistul politic. 

Eu cred că nu în ultimul rând au fost luate în considerare și interesele electorale atunci când s-a decis ca CSI-ul să fie abandonat pas cu pas, dar nu printr-o declarație categorică de unică folosință. În acest sens, sigur că o parte a societății moldovenești nu este pregătită mental astăzi să rupă relațiile cu CSI, iar guvernarea nu poate să ignore acest lucru”, a declarat comentatorul politic Anatol Țăranu pentru Ziarul de Gardă.

Veaceslav Berbeca: „La un moment dat oricum va trebui să spunem: «Adio, CSI»”

„Autoritățile încearcă să aplice tactica numită sindromul „broaștei fierte”. Autoritățile nu vor să ia decizii drastice referitor la ieșirea din CSI, pentru a nu trezi reacții bolnăvicioase și răutăcioase din partea lui Putin și a Federației Ruse. De aceea, autoritățile din R. Moldova au decis să revizuie și să denunțe o parte din cele peste 300 de tratate”, consideră analistul politic Veaceslav Berbeca. 

„La un moment dat, oricum va trebui să spunem: „Adio, CSI”, fiindcă noi avem drept abordare și strategie de dezvoltare a R. Moldova aderarea la Uniunea Europeană. În momentul în care noi ne vom aprofunda relațiile cu UE și vom merge pe ideea Integrării Europene, va trebui să ieșim din cadrul CSI. R. Moldova a semnat în cadrul CSI mai multe acorduri, printre care și un Acord de adoptare a unei politici convergente – de a avea discuții comune referitoare la subiectul politicii externe. În Acordul de Asociere a R. Moldova cu Uniunea Europeană este tratat același subiect de convergență și aliniere a politicilor externe ale R. Moldova cu UE. Aceste Acorduri se bat cap în cap. Înțelegerea semnată cu Federația Rusă este un instrument al Federației Ruse de a-și promova punctul de vedere. R. Moldova a solicitat Federației Ruse, în repetate rânduri și de la diferite tribune, să scoată armata din regiunea transnistreană, dar ei nu au ținut cont de aceste solicitări”, constată Berbeca. 

„CSI este o organizație moartă. Ea nu funcționează, iar acest lucru l-a recunoscut și Putin câțiva ani în urmă”

„CSI este o organizație moartă. Ea nu funcționează, iar acest lucru l-a recunoscut și Putin câțiva ani în urmă. De asta a încercat să dezvolte alte comunități. Aici ne amintim de Uniunea Euroasiatică, care până la urmă tot a falimentat fără a da mari roade. CSI, din mai multe puncte de vedere, este o organizație practic moartă și în acest sens aducem drept exemplu atitudinea Federației Ruse față de R. Moldova de fiecare dată când încerca să pedepsească R. Moldova pentru poziții care îi deranjau sau nu erau în consonanță cu politica externă a Federației Ruse”,  consideră Berbeca. „Kremlinul a impus de mai multe ori restricții comerciale în raport cu R. Moldova care erau în disonanță cu Acordurile CSI semnate. Practic, toate acordurile CSI nu erau respectate de către Federația Rusă. Era o dovadă în plus a efemerității acestui proiect care este mort”, precizează analistul politic. 

„R. Moldova are câteva puncte sensibile care ne fac să fim mai atenți în raport cu Federația Rusă. Când vorbim despre Federația Rusă și CSI, acestea se suprapun. R. Moldova, în raport cu Federația Rusă/CSI, are două subiecte sensibile. Este vorba despre cetățenii R. Moldova care lucrează în Federația Rusă și e nevoie de un tratament adecvat față de ei. Al doilea punct sensibil ar fi producătorii de fructe din R. Moldova care își vând produsele pe piața Federației Ruse. Acestea sunt două puncte sensibile care ne determină să fim mai moderați în raport cu deciziile ce țin de CSI. Cu timpul, și aceste subiecte se vor închide, pentru că mulți cetățeni de-ai noștri au plecat din Rusia și s-au reorientat spre țările occidentale. Referitor la comercializarea fructelor din R. Moldova pe piața din Rusia – Federația Rusă și-a plantat mii de hectare de copaci fructiferi și cel mai probabil vor impune restricții la importul fructelor. În mod teoretic, actuala guvernare ar putea să iasă din componența CSI și cred că ar trebui să o facă în viitorul apropiat. Nu exclud că acesta este scopul. Ei o fac pas cu pas, pentru a nu deranja și a nu trezi reacții ostile din partea Federației Ruse. Acum, teoretic, ar putea să o facă, dar cred că ezită pentru a nu tensiona și mai mult situația dintre R. Moldova și Federația Rusă”, a conchis Veaceslav Berbeca.

Cât costă să fim în CSI

R. Moldova achită anual din bugetul de stat 226,1 mii de dolari SUA (circa 4,1 milioane de lei) –  cota de membru către Adunarea Interparlamentară a CSI.

CSI a fost creată la 8 decembrie 1991, prin semnarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente de către președinții Republicii Belarus, Federației Ruse și Ucrainei.

La 21 decembrie 1991 Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Republica Kârgâză, R. Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Ucraina au semnat Declarația de la Almatî privind crearea Comunității Statelor Independente. La 22 ianuarie 1993, în cadrul Summit-ului CSI de la Minsk, a fost adoptat Statutul Comunității Statelor Independente.

R. Moldova a ratificat Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 40 din 8 aprilie 1994, iar Statutul Comunității Statelor Independente a fost ratificat prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 76 din 26 aprilie 1994.

Obiectivele (declarate) ale Comunității Statelor Independente:

• Cooperarea în domeniul politic, economic, de mediu, umanitar, cultural și alte domenii;
• Dezvoltarea economică și socială cuprinzătoare și echilibrată a statelor-membre în cadrul unui spațiu economic comun, cooperarea și integrarea interstatală;
• Asigurarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile și normele general recunoscute ale dreptului internațional și ale documentelor OSCE;
• Cooperarea între statele membre în asigurarea păcii și securității internaționale, punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a armamentelor și cheltuielilor militare, eliminarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și realizarea dezarmării generale și complete;
• Asistența cetățenilor statelor-membre în libera comunicare, interacțiune și libera circulație în Comunitate;
• Asistența juridică reciprocă și cooperarea pe alte aspecte juridice;
• Soluționarea pașnică a litigiilor și conflictelor dintre statele-membre ale CSI.