În ultimii ani, în localitățile rurale din R. Moldova dar și în orășelele mici s-au dezvoltat mai multe proiecte finanțate din fondurile Uniunii Europene (UE): s-au deschis afaceri, s-au amenajat spații publice, s-au renovat instituții de învățământ, s-au construit sisteme de iluminat public și de canalizare. Aceste acțiuni continuă și sunt îndreptate spre crearea condițiilor bune de trai pentru locuitorii acestor localități. 

Împreună cu grupurile de acțiune locală (GAL) au fost identificate problemele pe care le au localitățile și care sunt domeniile care necesită investiții. Proiectele finanțate de UE, dar și de statele membre, au menirea să reducă migrația și să creeze un mediu benefic pentru trai și dezvoltare în fiecare localitate din R. Moldova. În acest context, a fost lansată campania de informare „UE pentru Moldova Rurală”, prin care oamenii vor fi informați despre ceea ce face UE pentru a contribui la dezvoltarea localităților. Această campanie are ca scop să informeze oamenii despre  oportunitățile existente și să-i încurajeze ca să promoveze inițiativele de dezvoltare din comunitățile lor. 

„Zonele rurale din R. Moldova se confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește dezvoltarea economică, locurile de muncă și durabilitatea acestora. Migrația la scară largă, fragmentarea teritorială, administrația publică locală slabă, infrastructura și serviciile publice precare, se numără printre principalele probleme. UE, în calitate de cel mai puternic susținător al R. Moldova, vrea să susțină oamenii care trăiesc în R. Moldova, pentru ca aceștia să-și poată dezvolta întreaga țară. Dezvoltarea și prosperitatea poate să fie viabilă și durabilă numai dacă se dezvoltă întreaga țară, nu doar capitala și orașele mari”, a spus Peter Michalko, șeful Delegației  UE în R. Moldova în cadrul evenimentului de lansare a campaniei „UE pentru Moldova rurală”.

„Cetățenii R. Moldova trebuie să beneficieze în localitățile lor de  locuri de muncă bine plătite”

Ambasadorul UE a precizat că cetățenii R. Moldova trebuie să beneficieze în localitățile lor de  locuri de muncă bine plătite, de  infrastructură și de servicii moderne, dar și de un mediu natural protejat, iar asistența oferită de UE are scopul ca să creeze condiții de trai pentru ca oamenii să se simtă bine acolo unde trăiesc. 

Pentru a contribui la dezvoltarea localităților rurale din R. Moldova, UE finanțează în prezent patru proiecte pilot: proiectul DevRAM, care vizează creșterea competitivității în sectorul agroalimentar, proiectul-suport pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale pus în aplicare de către ODIMM, Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova implementat de GIZ Moldova  și abordarea LEADER pentru dezvoltare rurală în R. Moldova. 

Totalul finanțărilor acestor proiecte este în mărime de 13,2 mln de euro. Recent, a fost aprobat programul „EU for Moldova – Regiuni cheie” care are ca scop facilitarea creșterii socio-economice locale și îmbunătățirea standardelor de viață ale cetățenilor din municipiile Ungheni, Cahul și localitățile învecinate. Acesta va fi finanțat cu 16 mln de Euro.

Lipsa mijloacelor financiare și a resurselor umane stopează dezvoltarea localităților rurale

Guvernul recunoaște că lipsa mijloacelor financiare și a resurselor umane stopează dezvoltarea localităților rurale. 85% din investițiile efectuate de Guvern se orientează spre dezvoltarea localităților rurale, iar cu suportul UE au fost dezvoltate mai multe proiecte de construcție a apeductului și canalizării dar și proiecte de eficiență energetică. 

„Necătând la faptul că zonele rurale oferă un potențial mare de creștere economică din perspectiva dezvoltării turismului rural și agriculturii, din cauza lipsei de resurse financiare și a potențialului uman, avem indicatori mai reduși în ceea ce privește nivelul de dezvoltare, creșterea competitivității dar și crearea locurilor de muncă”, a precizat Dorin Andros, Secretar de Stat la Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).

În orașul Cantemir, din fondurile UE s-au renovat instituțiile de învățământ și s-a construit sistemul de iluminat public. La momentul actual se construiește sistemul de canalizare al localității și o stație de epurare. 

Întreprinzătorii din localitățile rurale au fost susținuți să înceapă și să-și dezvolte afacerile. La Bardar din raionul Ialoveni a fost modernizată o brutărie care ulterior și-a mărit capacitățile de producere și care caută deja oportunități pentru a-și exporta produsele în afara R. Moldova. În satul Olișcani din raionul Șoldănești cu suportul UE un producător cultivă cereale ecologice, nuci și prune dar și testează o modalitate de cultivare a soiei nemodificate genetic. 

sursa video: UE pentru Moldova Rurală

Grupurile de Acțiune Locală – factori importanți în gestionarea proiectelor

Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova susține și reprezintă interesele GAL-urilor. Ea este sprijinită de „Solidarity Fund PL” în R. Moldova, care este reprezentanța Solidarity Fund PL, o fundație de stat, gestionată și co-finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone, creată pentru a contribui la dezvoltarea țărilor din vecinătate. Rețeaua LEADER contribuie la dezvoltarea zonelor rurale din R. Moldova, prin stabilirea parteneriatelor la nivel local, național cât și internațional.

În realizarea acestor proiecte o importanță majoră o au grupurile de acțiune locală (GAL-urile). Acestea, la rândul lor sunt compuse din organizaţiile, instituţiile și liderii locali, reprezentanții sectorului public, antreprenorial și civic dintr-o localitate, care împreună gestionează procesele de dezvoltare locală.

„GAL-urile se bazează pe încrederea oamenilor”

 Ana Cerneva, directoarea executivă al rețelei LEADER spune că GAL-urile se formează în timp și se bazează pe încrederea oamenilor unii în alții. Atunci când acestea se consolidează, grupurile decid ce acțiuni trebuie să facă în localitate, pentru a schimba viața oamenilor în bine. 

„Noi am observat că este o tendință ca și orașele sub 10 mii de locuitori să adere la GAL-uri”, a precizat Ana Cerneva. 

GAL „Valea Cuboltei” din raionul Drochia, pe parcursul anului 2019, a implementat nouă proiecte de dezvoltare locală. Din spusele Nataliei Rotari, managera GAL-ului, patru dintre acestea au fost orientate spre dezvoltarea și susținerea economică, trei au avut ca scop amenajarea spațiilor publice, iar două au avut menirea să susțină sectorul cultural. Pe parcursul anului 2020, GAL-ul implementează alte proiecte menite să dezvolte parteneriatul intersectorial cu Administrația Publică Locală.

În satul Etulia din raionul Vulcănești, GAL-ul „Cișmeaua Sudului” a implementat proiectul destinat amenajării  zonei de odihnă de pe malul lacului Cahul. 

Membrii GAL-ului „Serpentina Nistrului” din Anenii Noi, în 2019, cu ajutorul UE și-au dezvoltat afacerea de producere a mobilei. Aliona Plămădeală spune că împreună cu soțul erau pe cale de a pleca din R. Moldova, însă, fiind susținuți și îndrumați de rețeaua LEADER au reușit să pună pe roate o mică afacere. Acum familia ei produce scrânciobe, hamace, mobilier din lemn și metal forjat. 

„Atât de aproape a venit proiectul LEADER de noi, încât noi am contribuit doar cu efortul și cu munca pe care am depus-o. Am avut parte nu doar de suport financiar, dar și de informare și de suport motivațional”, a spus Aliona Plămădeală.

„Valoarea unui euro investit în localitățile rurale se dublează sau se triplează”

Scopul LEADER este de a crește capacitatea oamenilor la nivel local și de a le permite să decidă încotro trebuie să se îndrepte investițiile. 

„Fiecare proiect este palpabil: cineva a cumpărat un echipament sau a fost amenajat un spațiu. LEADER ne dă posibilitatea să discutăm despre dezvoltarea bazată pe resursele pe care le avem. În R. Moldova sunt multe resurse nevalorificate”, a spus Tomasz Horbowski director de țară Solidarity Fund PL în R. Moldova.

El a precizat că în 35 % din localitățile rurale din R. Moldova există GAL-uri, care implică localnici, reprezentanți ai mediului de afaceri, ONG-uri, dar și grupuri neformale. Din spusele, lui valoarea unui euro investit în localitățile rurale se dublează sau se triplează uneori, datorită eforturilor pe care le fac beneficiarii la nivel local.

„Prin intermediul programelor de asistență încercăm să scoatem în evidență potențialul nevalorificat din localitățile rurale”, a precizat Iulia Costin, directoarea generală a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). 

Din spusele ei, în ultimii ani, 70% din programele de dezvoltare au fost implementate în localitățile rurale, iar 30% în municipiile Chișinău și Bălți. 

Ca priorități de dezvoltare  pe viitor instituția își propune dezvoltarea regională inteligentă,  valorificarea potențialului regiunilor, inovarea, dar și creșterea ecologică incluzivă. 

„Am reorientat o parte din fondurile disponibile pentru transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii”

Din spusele Iuliei Costin, 98% din totalul întreprinderilor din R. Moldova sunt întreprinderi mici și mijlocii. 75% sunt microîntreprinderi. În contextul pandemiei de Covid-19, acestea au fost cele mai afectate, deoarece nu sunt digitalizate, nu au pagini web și nu pot să-și vândă bunurile prin intermediul magazinelor online. 

„În contextul răspunsului UE la pandemia Covid-19, ca un  răspuns rapid la criza Covid noi am reorientat o parte din fondurile disponibile pentru a lansa un instrument nou pentru transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii rurale”, a precizat Ambasadorul UE în R. Moldova. 

Din programele existente au fost realocați bani pentru a ajuta companiile să-și creeze pagini web și să învețe ce înseamnă digitalizarea.

Șefa de Unitate, Abilitarea Cetățenilor și Dezvoltarea Capacităților din cadrul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) Moldova, Valentina Pleșca, a relatat că organizația a cărei reprezentantă este, prin proiectele sale contribuie la implementarea acordului de asociere a R. Moldova cu UE în domeniul dezvoltării regionale. GIZ Moldova oferă suport APL-urilor și cetățenilor în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare, a eficienței energetice dar și în managementul deșeurilor. Acest lucru contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor din R. Moldova. Pentru a se asigura că investițiile în infrastructură răspund necesităților locuitorilor, instituția implementează un proiect de abilitare a cetățenilor. Prin organizațiile societății civile oamenii sunt invitați să participe la elaborarea politicilor publice, la monitorizarea achizițiilor publice și la implementarea proiectelor în infrastructură. 

„E important ca cetățenii să conștientizeze ca resursele oferite de UE să fie folosite eficient și să achite pentru serviciile prestate. În cadrul a peste 65 de proiecte sunt incluse activități ce țin de diminuarea efectelor pandemiei de Covid-19 pentru a identifica măsuri de protecție și pentru a promova mecanismele de achitare a serviciilor publice online, dar și pentru informarea cetățenilor despre toate măsurile”, a precizat Valentina Pleșca. 

Obiectivele cheie ale UE în implementarea proiectelor în R. Moldova sunt îndreptate spre susținerea R. Moldova în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale într-un mod durabil din punct de vedere al mediului. Pentru dezvoltarea zonelor rurale este acordată asistență substanțială prin creșterea competitivității sectorului agro-alimentar, prin modernizare și integrarea pe piață. Unul dintre rezultatele importante așteptate este consolidarea cadrului de politici, legal și instituțional.