Procurorii și persoanele juridice acuzate ar putea să încheie un acord judiciar de recunoaștere a vinovăție, ceea ce ar putea permite „recuperarea mai rapidă a prejudiciului cauzat statului”, potrivit Ministerului Justiției
Inițiativa de a introducere în legislație posibilitatea încheierii unui acord judiciar de recunoaștere a vinovăției între procuror și persoana juridică acuzată, a fost discutată săptămâna trecută, la Ministerul Justiției (MJ). Astfel de mecanisme ar exista deja în majoritatea țărilor membre ale UE, dar și în SUA, se precizează într-un comunicat.
Potrivit MJ, o astfel de măsură, în cazul în care va fi adoptată, ar putea duce la recuperarea mai rapidă a prejudiciului cauzat statului (prin restituirea prejudiciului și achitarea unei amenzi consistente) și va permite companiei să funcționeze în continuare (păstrând locurile de muncă).
Astfel, conform autorităților din Justiție, legislația va trebui să prevadă proceduri care nu vor permite „să se abuzeze” de acest mecanism (implicarea procurorului-șef al procuraturii specializate și autorizarea de către judecătorul de instrucție, precum și inaplicabilitatea mecanismului față de persoane juridice care aduc atingere funcționalității statului – de exemplu, implicate în frauda bancară sau în alte infracțiuni de acest tip), dar și monitorizarea strictă a clauzelor incluse în acord.
„Deși ideea trebuie încă analizată, în prezent situația este de așa natură că prejudiciile aduse statului nu sunt recuperate, amenzile nu sunt încasate, conturile companiei sunt sechestrate, oamenii rămân fără locuri de muncă, iar persoanele vinovate de comiterea infracțiunilor rămân nepedepsite. Adoptarea unui astfel de proiect ar putea schimba această situație”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.
Ministerul Justiției a anunțat anterior că a expediat Guvernului un proiect de modificare a unor acte normative prin care se operează modificări la Codul penal și Codul contravențional. Una dintre principalele modificări propuse la Codul penal se referă la extinderea aplicabilității alternativelor la pedeapsa cu închisoarea, ceea ce va contribui la depopularea penitenciarelor, potrivit autorităților.
„Proiectul de lege are drept scop îmbunătățirea cadrului normativ, remedierea unor carențe de ordin legislativ care, în practică, generează dificultăți de interpretare și aplicare a normelor de drept penal, consolidarea unui sistem eficient de umanizare a politicii punitive a statului, adaptat cerințelor și realităților sociale”, anunța Ministerul Justiției într-un comunicat.
Potrivit Ministerului, deși cadrul juridic al R. Moldova prevede o listă destul de mare de alternative la pedeapsa cu închisoarea, acestea nu sunt aplicabile în majoritatea cazurilor de infracțiuni deosebit de grave sau recidive periculoase și extrem de periculoase.
